CONSUMUL DE CAFEA ESTE SAU NU UN PĂCAT?
Pentru a clarifica dacă putem sau nu să vorbim despre păcatul consumului de cafea, vom explica întâi efectele substanței principale conținută de cafea, COFEINA sau CAFEINA.
Utilitatea medicală a cofeinei
S-a demonstrat că acțiunea cofeinei asupra organismului uman este una de creștere a ritmului respirator prin stimularea acelei părți a creierului responsabilă cu nivelul dioxidului de carbon din sânge.
Cofeina poate mări ritmul respirator prin stimularea acțiunii diafragmei, care este principalul mușchi implicat în procesul de inspirație și expirație. Un studiu a arătat faptul că aceasta mai poate fi folositoare și celor cu afecțiuni pulmonare, care au probleme respiratorii. Pacienții astmatici au probleme respiratorii datorită obstrucției („astupării”) canalelor bronhice. Medicamentul numit teofilină a fost îndelung folosit în tratamentul astmului deoarece dilata canalele bronhice și ușura respirația. Recent, un studiu a demonstrat faptul că și cofeina are același efect. Cu toate acestea, doza necesară (echivalentă cu aproximativ nouă cești de cafea pentru o persoană de talie medie), produce și efecte secundare nedorite: tremur și lipsă de echilibru.
Pe lângă efectele benefice în afecțiunile respiratorii, cofeina poate fi folosită cu succes și în provocarea respirației la nou-născuții care au insuficiență respiratorie.
Consumată o dată cu hrana obișnuită, cofeina crește ritmul de convertire al hranei în energie. Consumată între mese, produce un transfer al grăsimilor din depozitele celulare către fluxul sangvin pentru a fi folosite ca energie. Cofeina este, așadar, un ingredient obișnuit ce nu necesită prescripție medicală. Cofeina este des inclusă în preparate prescrise de medic sau în cele care nu necesită prescripție medicală pentru durerile de cap și în alte analgezice, probabil pentru a contracara efectele depresive ale medicamentelor existente în aceste rețete. Cofeina a fost folosită și în cazuri de infertilitate, deoarece crește mobilitatea spermatozoizilor. Oricum, cantitatea folosită pentru a obține acest efect este foarte mare, iar eventualele efecte secundare sunt necunoscute.
Dependența de cofeina
Din punct de vedere tehnic, drogul este o substanță folosită să prevină ori să vindece o afecțiune. De fapt, oamenii folosesc cofeina în toate aceste scopuri, iar aceasta poate răspunde la toate aceste solicitări, dar până la un anumit punct. Cofeina este cel mai popular drog din lume. Deși cofeina este o substanță chimică ce poate fi folosită în scopuri medicale sau nu, ea este folosită mai adesea fără prescripție medicală, pentru efectele sale asupra stării și comportamentului. Drogurile consumate în acest scop sunt cunoscute sub numele de „droguri psihoactive”. Heroina, cocaina, marijuana, nicotina, alcoolul și cofeina sunt toate droguri psihoactive.
Cofeina pură este un praf alb cu gust amar ce se aseamănă cu amidonul. Este solubilă în procentaj moderat în apă la temperatura corpului omenesc și ușor solubilă în apa încălzită. A fost pentru prima dată extrasă din cafea în 1820, iar din ceai în 1827, dându-i-se numele de „theina”. Curând după aceasta s-a descoperit și faptul că proprietatea de a modifica starea de spirit și comportamentul se datorează tocmai cofeinei și în cazul cafelei și în cel al ceaiului. După ceai și cafea, cea mai importantă sursă de cofeină o reprezintă băuturile nealcoolice (coca-cola), apoi cacaua și ciocolata. Ultima sursă importantă este în prescripția de medicamente și a medicamentelor fără prescripție. Persoanele care consumă în mod regulat cantități mari de cafea (mai mult de cinci cești pe zi) realizează adesea că organismul lor s-a adaptat acestor cantități, astfel că și toleranța la această substanță crește; rezultatul este că ei trebuie să mărească și consumul pentru ca substanța să mai aibă efect stimulator. Pe de altă parte, dacă unii renunță la consumul de cafea pentru un timp, uneori chiar și câteva ore, se pot confrunta cu simptome inverse, cum ar fi oboseala, dureri de cap, iritabilitate datorată dependenței lor fizice și mentale față de acest drog.
Efectele cofeinei asupra organismului
Afirmațiile conform cărora cofeina stimulează activitatea sistemului nervos central - creierul și măduva spinării - se bazează pe foarte puține informații ale sistemului în sine. Existența acestui stimul se bazează mai mult pe apariția efectelor drogului asupra stării și comportamentului și se presupune că activitatea creierului este afectată într-o anumită măsură. Observațiile făcute asupra creierului animalelor arată că prezența cofeinei intensifică activitatea celulelor de la suprafața creierului (ceea ce se asociază unui complex de senzații și unui anumit comportament) și a structurilor mai adânci (asociate instinctului și emoției). Studiile legate de acțiunea cofeinei asupra activității au arătat prelungirea timpului în care cineva poate lucra la nivel maxim și scurtarea perioadei de timp necesare pentru recuperarea în urma unei activități extenuante. O performanță redusă se înregistrează însă, în cazul activităților în care este necesară o coordonare foarte bună și o fermitate a mișcărilor mâinilor. Cofeina afectează coordonarea motorie, ceea ce presupune creșterea tremurului brațelor și a mâinilor, uneori numite „agitatiile cafelei”. Cercetările pornite de la ipoteza că aceasta ar putea contracara efectele alcoolului au fost neconcludente.
În plus, este evident faptul că băutul a câteva cești de cafea nu îl poate face pe un individ sub influența alcoolului să fie apt să conducă o mașină. De fapt, cofeina îl poate face cu atât mai periculos, deoarece adâncirea simțurilor îl poate face pe acest potențial șofer să creadă că poate face lucruri cărora reacțiile și perspicacitatea lui slăbite nu le poate face față. În loc să fie somnoros și inofensiv, el este vigilent și periculos. Deși consumarea cafelei produce reacții diferite, în general aceia care sunt mari consumatori de cafea dorm mai puțin decât ceilalți, unii dintre ei putând suferi de anumite forme de insomnie sau de o proastă dispoziție matinală, care durează până ce își consumă „cafeluța de dimineață”. Cafeaua crește tensiunea arterială și mărește numărul de bătăi ale inimii. Deși modificările survenite nu sunt mereu semnificative, creșterea tensiunii arteriale poate deveni un aspect periculos pentru aceia care au probleme în acest sens. De aceea consumul de cafea este total contraindicat hipertensivilor. S-a demonstrat, de asemenea, că există o legătură și cu accelerarea ritmului respirator, ceea ce le este folositor celor care au afecțiuni pulmonare sau respiratorii. Consumul mare de cafea crește și cantitatea de acid secretată în stomac, provocând hipersecreția gastrică, dar reduce, pe de alta parte acțiunea prin care stomacul își golește conținutul în intestinul subțire. Cofeina încetinește, de asemenea, și trecerea alimentelor prin intestinul subțire, însă o accelerează în intestinul gros. Toate aceste efecte pot duce la tulburări digestive sau chiar la ulcer al stomacului sau al intestinului subțire. Pe lângă efectul pe care îl are asupra sistemului digestiv, cafeaua reduce capacitatea organismului de absorbție a anumitor substanțe nutritive. Duplicarea ADN-ului este un proces foarte important în reproducerea celulelor și a organismelor. Cofeina, datorită similitudinii cu anumite părți critice ale codului genetic, poate interfera cu acest proces, dar poate produce și erori în reproducerea celulelor. Acest lucru poate duce la tumori, cancer și malformații genetice și devine de maximă importanță în cazul sarcinilor și poate duce sau contribuie la malformații sau dificultăți la naștere. Deși evidența nu este concludentă, este mai înțelept să folosiți cofeina cu atenție și moderat pe perioada sarcinii.
Consumul de cafea este sau nu dăunător?
Parțial la această întrebare am răspuns mai sus. Consumul de cafea este după proverbul românesc: „Tot ce e mult strică”. Consumul moderat de cafea este util mai ales persoanelor cu activități intelectuale intense. Evitați consumul ZILNIC de cafea! Consumând zilnic cafea, devenim dependenți de aceasta. Trebuie să bem cafea în zilele în care avem nevoie mare de ea. Multe persoane spun: eu nu depind de cafea, pentru că beau foarte puțină, beau doar o ceșcuță pe zi. Dar când e vorba să se lipsească de acea ceșcuță, abia atunci își dau seama de dependență. Din experiența personală vă pot spune că, dacă s-a întâmplat în anumite perioade să consum cafea de pilda 5 zile la rând pentru că am avut nevoie, în ziua a 6-a am renunțat, dar deja simțeam dependența fizică, manifestată prin somnolență și lipsa chefului de orice treabă. Așadar, și în privința consumului de cafea trebuie să avem o dreaptă socoteală: să bem doar la nevoie și atunci o cantitate moderată. Dacă ne doare capul, luăm o pastilă, sau tot tubul? Așa și în privința consumului de cafea: dacă ne simțim obosiți, trebuie să bem o ceșcuță și nu o cană. Că și, dacă luăm aceeași pastilă mereu, nu mai are efect și, în același timp devenim dependenți de ea. Tot așa și cafeaua: trebuie consumată doar la nevoie și nu zilnic, pentru a-i mai simți efectul.
Este păcat să bem cafea? Există păcatul consumului cafelei?
Răspunsul poate fi da sau nu. Este păcat să luăm o pastilă? Nu ! Este păcat să înghițim un tub de pastile? Da, pentru că este sinucidere. Consumul unei cești de cafea la nevoie nu este păcat, ci lăcomia și abuzul de cafea este păcat, pentru că tot ce este dăunător trupului este păcat! Se poate spune că, de exemplu, un bolnav de hipertensiune arterială sau de ulcer gastric păcătuiește ori de câte ori bea cafea, pentru că își face rău trupului lui. Dacă medicina a ajuns la concluzia că a consuma zilnic cafea este dăunător trupului, după cum am văzut mai sus, înseamnă că a consuma zilnic cafea este păcat, pentru că astfel cafeaua devine dăunătoare trupului, iar a consuma cafea la nevoie și în cantitate mică, nu zilnic, nu este păcat deoarece nu dăunează trupului.
