ÎNVĂȚĂTURI CORECTE ȘI ÎNVĂȚĂTURI GREȘITE DESPRE SĂRBĂTORI ȘI OBICEIURI POPULARE NECREȘTINE LEGATE DE ELE
De când și până când trebuie ținută o zi de sărbătoare?
Sărbătoarea începe din ajunul ei, de la Vecernie, toată noaptea, utrenia, liturghia și până la miezul nopții din ziua de sărbătoare.
Cum trebuie creștinul să se pregătească sufletește și trupește pentru sărbători?
Sâmbăta și în ajunul sărbătorii să se spele și să-și pregătească haine curate pentru a se îmbrăca a doua zi la biserică. Să înceteze lucrul la vremea Vecerniei (ea se face la bisericile de mir de obicei pe la orele 16, 17 sau 18). Să nu mănânce pe săturate la masa de seară de sâmbăta și din ajunul sărbătorii. În zilele călduroase să aibă grijă să meargă la culcare fără a fi însetat, pentru a nu-i fi sete a doua zi în timpul slujbei. Să nu se împreuneze soțul cu soția atât în ziua sărbătorii, cât și în ajunul ei. În duminici și sărbători trebuie să mergem la biserică fără a mânca ceva și fără a bea apă, ca astfel la sfârșitul slujbei să putem lua anafură și agheasmă. Excepție fac bolnavii, care pot merge la biserică chiar dacă au mâncat ceva sau au băut apă. Să aibă însă grijă să nu mănânce pe săturate. Ei trebuie să se îngrijească să-și ia acasă anafură și agheasmă. În duminici și sărbători consumă anafură și agheasmă, mănâncă puțin, iau tratamentul, apoi pot merge la biserică, iar la sfârșitul slujbei să aibă grijă să nu mai înghită anafură și agheasmă, ci să le ducă acasă pentru a le consuma în următoarele zile.
Când din diferite motive nu putem lipsi de la serviciu în zilele de sărbătoare și duminici, ce putem face în schimb pentru suflet? Ce să facem cu câștigul din acele zile?
Cel mai bine este să se evite pe cât este cu putință de a călca legea sărbătorilor și a zilei Domnului, adică Sfânta Duminică. Iar când nu se poate, câștigul din acele zile să-l folosim numai pentru milostenii la cei săraci. Dacă se poate să plecăm din timpul programului puțin până la biserică, să mergem. Dacă nu, nu.
În ajunul Bobotezei se pot spăla rufe? Se poate face baie? Dar după Bobotează? Câte zile ține sărbătoarea Bobotezei?
Nicăieri în sfintele canoane nu se interzice să spălăm rufe sau să facem baie atât înainte de Bobotează, cât și după sărbătoarea Bobotezei. Această sărbătoare ține o zi, pe 6 ianuarie. Agheasma Mare se ia în ziua de Bobotează și 8 zile după aceasta, ultima zi fiind cea în dreptul căreia scrie pe calendar „Odovania praznicului Botezului Domnului”. Este bine (dar nu obligatoriu) să ajunăm în ziua de 5 ianuarie (dacă nu cade sâmbăta sau duminica).
Câte zile se prăznuiește sărbătoarea Rusaliilor (Pogorârea Duhului Sfânt)?
În sărbătoarea Rusaliilor intră: Duminica Rusaliilor și lunea, care este cinstită că sărbătoarea Sfintei Treimi. Nu marțile și joile pe care le țin babele necredincioase căci acestea sunt obiceiuri păgânești.
În ziua de Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul este bine să se taie cu cuțitul (pâine sau alte alimente)? Dar să se mănânce mâncăruri de culoare roșie?
Să se știe că în această zi se ține post și cine poate chiar ajunare (dacă nu cade sâmbăta sau duminica). Iar celelalte, adică să nu se taie pâine sau alimente, nu trebuie ținute, pentru că sunt rătăciri. La fel și obiceiul băbesc de a nu mânca mâncăruri de culoare roșie.
Cine trebuie să pregătească Paștele? E bine a plăti pentru Paște? Câte zile la rând se ia Paști (pasca)?
Paștele se pregătește la fel ca aluatul de prescură, de către persoanele amintite la facerea prescurilor. Plătirea Paștelui este o invenție. Paștele se ia numai în cele 3 zile ale sărbătorii Învierii sau chiar toată Săptămâna Luminată.
În noaptea de Paști se duce cocoș la biserică?
Acesta este un obicei, care poate provoca multă dezordine în biserică în timpul slujbei, tulburând rugăciunea creștinilor prin cântatul său.
În noaptea de Paști se împart 24 de batiste pentru vămi, 1-2 lumânări aprinse pentru vii și morți?
Acesta este obicei băbesc.
În Ajunul Crăciunului se fac scutecele Domnului, turtele de post cu coliva. E un obicei bun?
Acesta este un obicei bun și se poate face.
Ce sunt sărbătorile cu cruce neagră? Ce putem face și ce nu putem face în aceste zile?
Sărbătorile cu cruce neagră nu este obligatoriu să le ținem așa cum avem porunca să le ținem pe cele cu cruce roșie. Ele sunt zile obișnuite. Crucea neagră vrea să ne arate că este vorba de un sfânt mai important. Dacă avem totuși evlavie și ne-a ajutat vreodată unul din acești sfinți cu cruce neagră, iar noi vrem să ținem ziua lui ca pe o sărbătoare cu cruce roșie, nu e nici o greșeala. Ba chiar e bine.
A doua și a noua marți după Paști este mare sărbătoare.
Ce fel de sărbătoare? Nu este adevărat! Cum este oare posibil să credem așa ceva? Așa este și cu sărbătorile de tipul: lunea ciorilor, marțea viermilor; miercurea strâmbii; joia iepelor. În care calendar ați văzut dumneavoastră asemenea sărbători?
Dacă muncești în sărbători ca: Iuda, Vârtolomeu, Precupu, Pârșcovu, dă piatră (grindină) și trăsnește.
În calendar nu există asemenea sărbători, nici cu cruce roșie, nici cu cruce neagră, dar oamenii le țin. Mai bine lucrează duminica și în schimb țin așa zisele sărbători (Iuda, Vârtolomeu, Precupu, Pârșcovu). Vorba românească: „Scump la tărâțe și ieftin la făină”, adică dăm importanță zilelor fără valoare, și nesocotim duminica. Iar dacă Domnul vrea să ne pedepsească cu grindină, o poate face oricând vrea EI. Iar când lucrează în sfânta zi de duminica se scuza așa: Pe lâng’-o sărbătorea/ Câte o chiotorea (adică ne iartă Dumnezeu dacă muncim duminica). Nu este adevărat. Porunca a patra nu poate fi călcată cu astfel de scuze: „Pentru că cine va păzi toată legea, dar va greși într-o singură poruncă, s-a făcut vinovat față de toate poruncile” (Iacov 2;10).
La o săptămână după Sfântul Ilie este sora Sfântului Ilie.
Sfântul Ilie nu a avut nici o soră. Așa ceva nu scrie nicăieri.
La nouă joi după Paști să nu se meargă la muncă.
Nici Biserica, nici Sfânta Tradiție nu îndreptățesc și nici nu amintesc acest lucru. Acest lucru nu s-a pomenit nici în credința iudaică, nici în cea creștină. Și atunci se naște clar o întrebare la care să răspundeți dumneavoastră: cei care au inventat aceasta sărbătoare sunt cei leneși sau cei gospodari?
De Înălțarea Sfintei Cruci nu trebuie să mănânci ceva în formă de cruce (colac, prescură), nici nuci (pentru că au formă de cruce în miez) și nici usturoi pentru că are inimă în el.
În orice zi ar cădea, data de 14 septembrie este zi de post si tinerea postului este cea care contează în ziua aceasta, dacă ne referim la mâncare. Mai contează si credința cu care întâmpini această sărbătoare și ce fapte bune faci în ziua aceea. De fapt această scorneală cu ce nu trebuie mâncat vine sigur de la persoane care nici nu merg la biserică în acea zi de sărbătoare.
Există sărbătoarea numită Ilie Palie?
Ilie Palie nu a existat ca persoană și deci nu există această sărbătoare. Este o născocire. Daca ar fi existat această sărbătoare ar fi fost scrisă cu cruce roșie pe calendarul ortodox. Pare a fi chiar o batjocorire a numelui Sfântului Prooroc Ilie prin adăugarea unui cuvânt care rimează.
Există sărbătoarea numită Foca?
În calendarul ortodox pe data de 23 iulie este sărbătoarea aducerii moaștelor Sfântului Mare Mucenic Foca. Probabil la acest sfânt se referă sărbătoarea aceasta. Acest sfânt însă nu este trecut cu cruce roșie în calendarul ortodox, deci e o sărbătoare pe care nu avem datoria să o ținem. Este un obicei specific zonei Moldovei.
Este păcat să spălăm rufe în Săptămâna Luminată?
Nu este nici un păcat dacă spălăm rufe în Săptămâna Luminată în zilele de miercuri, joi și sâmbătă. În celelalte zile din această săptămână, adică luni, marți și vineri, este păcat să speli rufe deoarece luni și marți încă este sărbătoarea Sfintei Învieri a Domnului nostru Iisus Hristos, iar vineri este sărbătoarea Izvorului Tămăduirii. Deci în Săptămâna Luminată putem spăla rufe doar în 3 dintre zilele acestei săptămâni.
Este păcat să facem baie sau să ne spălăm la cap în duminici și sărbători, adică în toate zilele însemnate cu cruce roșie pe calendarul bisericesc?
Nu este specificat clar nicăieri în învățătura de credință a Bisericii dacă e păcat sau nu. Cel puțin eu nu am găsit până acum. Dacă însă legăm lucrurile, duminica și sărbătoarea sunt zile în care trebuie să ne îngrijim mai mult de suflet, iar de trup doar cu strictul necesar. Așa se face că trebuie să evităm orice grijă lumească deosebită cum este și baia. Făcând așa nu avem îndoială că o fi sau n-o fi păcat ce am făcut noi. La fel se pune problema și pentru spălatul la cap.
Vinerea este păcat să facem baie sau să ne spălăm la cap?
Vinerea desigur că avem voie și să facem baie, și să ne spălăm, și să coasem, deoarece nu e sărbătoare. Doar în sărbătorile cu cruce roșie și în duminici nu e bine să facem din acestea și nici un fel de treburi deoarece zilele acestea sunt pentru grijile sufletești și nu pentru cele ale trupului.
Porunca a 4-a din Decalog: „Adu-ți aminte de ziua odihnei, ca să o sfințești”. (Ieșire 20;8)
