Capela Spital din orasul Măcin, judeţul Tulcea

Obiceiuri populare necreștine legate de sărbătorile ortodoxe

ÎNVĂȚĂTURI CORECTE ȘI ÎNVĂȚĂTURI GREȘITE DESPRE SĂRBĂTORI ȘI OBICEIURI POPULARE NECREȘTINE LEGATE DE ELE   

De când și până când trebuie ținută o zi de sărbătoare?
Sărbătoarea începe din ajunul ei, de la Vecernie, toată noaptea, utrenia, liturghia și până la miezul nopții din ziua de sărbătoare.  

Cum trebuie creștinul să se pregătească sufletește și trupește pentru sărbători?
Sâmbăta și în ajunul sărbătorii să se spele și să-și pregătească haine curate pentru a se îmbrăca a doua zi la biserică. Să înceteze lucrul la vremea Vecerniei (ea se face la bisericile de mir de obicei pe la orele 16, 17 sau 18). Să nu mănânce pe săturate la masa de seară de sâmbăta și din ajunul sărbătorii. În zilele călduroase să aibă grijă să meargă la culcare fără a fi însetat, pentru a nu-i fi sete a doua zi în timpul slujbei. Să nu se împreuneze soțul cu soția atât în ziua sărbătorii, cât și în ajunul ei. În duminici și sărbători trebuie să mergem la biserică fără a mânca ceva și fără a bea apă, ca astfel la sfârșitul slujbei să putem lua anafură și agheasmă. Excepție fac bolnavii, care pot merge la biserică chiar dacă au mâncat ceva sau au băut apă. Să aibă însă grijă să nu mănânce pe săturate. Ei trebuie să se îngrijească să-și ia acasă anafură și agheasmă. În duminici și sărbători consumă anafură și agheasmă, mănâncă puțin, iau tratamentul, apoi pot merge la biserică, iar la sfârșitul slujbei să aibă grijă să nu mai înghită anafură și agheasmă, ci să le ducă acasă pentru a le consuma în următoarele zile.    

Când din diferite motive nu putem lipsi de la serviciu în zilele de sărbătoare și duminici, ce putem face în schimb pentru suflet? Ce să facem cu câștigul din acele zile?
Cel mai bine este să se evite pe cât este cu putință de a călca legea sărbătorilor și a zilei Domnului, adică Sfânta Duminică. Iar când nu se poate, câștigul din acele zile să-l folosim numai pentru milostenii la cei săraci. Dacă se poate să plecăm din timpul programului puțin până la biserică, să mergem. Dacă nu, nu.

În ajunul Bobotezei se pot spăla rufe? Se poate face baie? Dar după Bobotează? Câte zile ține sărbătoarea Bobotezei?
Nicăieri în sfintele canoane nu se interzice să spălăm rufe sau să facem baie atât înainte de Bobotează, cât și după sărbătoarea Bobotezei. Această sărbătoare ține o zi, pe 6 ianuarie. Agheasma Mare se ia în ziua de Bobotează și 8 zile după aceasta, ultima zi fiind cea în dreptul căreia scrie pe calendar „Odovania praznicului Botezului Domnului”. Este bine (dar nu obligatoriu) să ajunăm în ziua de 5 ianuarie (dacă nu cade sâmbăta sau duminica).  

Câte zile se prăznuiește sărbătoarea Rusaliilor (Pogorârea Duhului Sfânt)?
În sărbătoarea Rusaliilor intră: Duminica Rusaliilor și lunea, care este cinstită că sărbătoarea Sfintei Treimi. Nu marțile și joile pe care le țin babele necredincioase căci acestea sunt obiceiuri păgânești.

În ziua de Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul este bine să se taie cu cuțitul (pâine sau alte alimente)? Dar să se mănânce mâncăruri de culoare roșie?
Să se știe că în această zi se ține post și cine poate chiar ajunare (dacă nu cade sâmbăta sau duminica). Iar celelalte, adică să nu se taie pâine sau alimente, nu trebuie ținute, pentru că sunt rătăciri. La fel și obiceiul băbesc de a nu mânca mâncăruri de culoare roșie.

Cine trebuie să pregătească Paștele? E bine a plăti pentru Paște? Câte zile la rând se ia Paști (pasca)?
Paștele se pregătește la fel ca aluatul de prescură, de către persoanele amintite la facerea prescurilor. Plătirea Paștelui este o invenție. Paștele se ia numai în cele 3 zile ale sărbătorii Învierii sau chiar toată Săptămâna Luminată.

În noaptea de Paști se duce cocoș la biserică?
Acesta este un obicei, care poate provoca multă dezordine în biserică în timpul slujbei, tulburând rugăciunea creștinilor prin cântatul său.

În noaptea de Paști se împart 24 de batiste pentru vămi, 1-2 lumânări aprinse pentru vii și morți?
Acesta este obicei băbesc.

În Ajunul Crăciunului se fac scutecele Domnului, turtele de post cu coliva. E un obicei bun?
Acesta este un obicei bun și se poate face.

Ce sunt sărbătorile cu cruce neagră? Ce putem face și ce nu putem face în aceste zile?
Sărbătorile cu cruce neagră nu este obligatoriu să le ținem așa cum avem porunca să le ținem pe cele cu cruce roșie. Ele sunt zile obișnuite. Crucea neagră vrea să ne arate că este vorba de un sfânt mai important. Dacă avem totuși evlavie și ne-a ajutat vreodată unul din acești sfinți cu cruce neagră, iar noi vrem să ținem ziua lui ca pe o sărbătoare cu cruce roșie, nu e nici o greșeala. Ba chiar e bine.

A doua și a noua marți după Paști este mare sărbătoare.
Ce fel de sărbătoare? Nu este adevărat! Cum este oare posibil să credem așa ceva? Așa este și cu sărbătorile de tipul: lunea ciorilor, marțea viermilor; miercurea strâmbii; joia iepelor. În care calendar ați văzut dumneavoastră asemenea sărbători?

Dacă muncești în sărbători ca: Iuda, Vârtolomeu, Precupu, Pârșcovu, dă piatră (grindină) și trăsnește.
În calendar nu există asemenea sărbători, nici cu cruce roșie, nici cu cruce neagră, dar oamenii le țin. Mai bine lucrează duminica și în schimb țin așa zisele sărbători (Iuda, Vârtolomeu, Precupu, Pârșcovu). Vorba românească: „Scump la tărâțe și ieftin la făină”, adică dăm importanță zilelor fără valoare, și nesocotim duminica. Iar dacă Domnul vrea să ne pedepsească cu grindină, o poate face oricând vrea EI. Iar când lucrează în sfânta zi de duminica se scuza așa: Pe lâng’-o sărbătorea/ Câte o chiotorea (adică ne iartă Dumnezeu dacă muncim duminica). Nu este adevărat. Porunca a patra nu poate fi călcată cu astfel de scuze: „Pentru că cine va păzi toată legea, dar va greși într-o singură poruncă, s-a făcut vinovat față de toate poruncile” (Iacov 2;10).

La o săptămână după Sfântul Ilie este sora Sfântului Ilie.
Sfântul Ilie nu a avut nici o soră. Așa ceva nu scrie nicăieri.

La nouă joi după Paști să nu se meargă la muncă.
Nici Biserica, nici Sfânta Tradiție nu îndreptățesc și nici nu amintesc acest lucru. Acest lucru nu s-a pomenit nici în credința iudaică, nici în cea creștină. Și atunci se naște clar o întrebare la care să răspundeți dumneavoastră: cei care au inventat aceasta sărbătoare sunt cei leneși sau cei gospodari?

De Înălțarea Sfintei Cruci nu trebuie să mănânci ceva în formă de cruce (colac, prescură), nici nuci (pentru că au formă de cruce în miez) și nici usturoi pentru că are inimă în el.
În orice zi ar cădea, data de 14 septembrie este zi de post si tinerea postului este cea care contează în ziua aceasta, dacă ne referim la mâncare. Mai contează si credința cu care întâmpini această sărbătoare și ce fapte bune faci în ziua aceea. De fapt această scorneală cu ce nu trebuie mâncat vine sigur de la persoane care nici nu merg la biserică în acea zi de sărbătoare.

Există sărbătoarea numită Ilie Palie?
Ilie Palie nu a existat ca persoană și deci nu există această sărbătoare. Este o născocire. Daca ar fi existat această sărbătoare ar fi fost scrisă cu cruce roșie pe calendarul ortodox. Pare a fi chiar o batjocorire a numelui Sfântului Prooroc Ilie prin adăugarea unui cuvânt care rimează.

Există sărbătoarea numită Foca?
În calendarul ortodox pe data de 23 iulie este sărbătoarea aducerii moaștelor Sfântului Mare Mucenic Foca. Probabil la acest sfânt se referă sărbătoarea aceasta. Acest sfânt însă nu este trecut cu cruce roșie în calendarul ortodox, deci e o sărbătoare pe care nu avem datoria să o ținem. Este un obicei specific zonei Moldovei.

Este păcat să spălăm rufe în Săptămâna Luminată?
Nu este nici un păcat dacă spălăm rufe în Săptămâna Luminată în zilele de miercuri, joi și sâmbătă. În celelalte zile din această săptămână, adică luni, marți și vineri, este păcat să speli rufe deoarece luni și marți încă este sărbătoarea Sfintei Învieri a Domnului nostru Iisus Hristos, iar vineri este sărbătoarea Izvorului Tămăduirii. Deci în Săptămâna Luminată putem spăla rufe doar în 3 dintre zilele acestei săptămâni.

Este păcat să facem baie sau să ne spălăm la cap în duminici și sărbători, adică în toate zilele însemnate cu cruce roșie pe calendarul bisericesc?
Nu este specificat clar nicăieri în învățătura de credință a Bisericii dacă e păcat sau nu. Cel puțin eu nu am găsit până acum. Dacă însă legăm lucrurile, duminica și sărbătoarea sunt zile în care trebuie să ne îngrijim mai mult de suflet, iar de trup doar cu strictul necesar. Așa se face că trebuie să evităm orice grijă lumească deosebită cum este și baia. Făcând așa nu avem îndoială că o fi sau n-o fi păcat ce am făcut noi. La fel se pune problema și pentru spălatul la cap.

Vinerea este păcat să facem baie sau să ne spălăm la cap?
Vinerea desigur că avem voie și să facem baie, și să ne spălăm, și să coasem, deoarece nu e sărbătoare. Doar în sărbătorile cu cruce roșie și în duminici nu e bine să facem din acestea și nici un fel de treburi deoarece zilele acestea sunt pentru grijile sufletești și nu pentru cele ale trupului.

Porunca a 4-a din Decalog: „Adu-ți aminte de ziua odihnei, ca să o sfințești”. (Ieșire 20;8)

Share:

Învățături corecte și învățături greșite despre post

ÎNVĂȚĂTURI CORECTE ȘI ÎNVĂȚĂTURI GREȘITE DESPRE POSTURI ȘI ZILELE DE POST    

Care sunt cele 12 vineri din an care se țin; ce semnificație au?
Cartea cu cele 12 vineri din an este o carte apocrifă, nu este recunoscută de sfintele sinoade și nu trebuie luată în serios. Oricare ar fi ziua de vineri în care postim, postul nostru este bine primit de Dumnezeu.

Vasele care au fost folosite la mâncare de dulce, se pot folosi la mâncare de post?
Vasele care au fost folosite la mâncarea de dulce se spală bine și se pot folosi la mâncarea de post, în afară de lingurile de lemn, care trebuie să fie deosebite (schimbate).

Există Postul Maicii Domnului de 12 zile pe an afară de 1-14 august?
Afară de postul pe care îl știm de la 1 la 14 august, nu există alt post al Maicii Domnului. Cine a scornit postul acesta, în care intră sâmbetele și duminicile și chiar unele sărbători, acela nu a fost creștin ortodox, pentru că în sâmbete și duminici nu se ajunează, și cine ajunează sâmbăta și duminica și în sărbători nu respectă canoanele și în loc de fapta bună se socotește păcat.

Copiii, de la ce vârstă să țină post, posturi întregi, miercurea și vinerea?
E bine să se obișnuiască copiii cu postul de mici, dar tot așa, de la caz la caz; nu putem să impunem celor bolnavi, mai anemici, rahitici, pentru care mâncarea este un medicament.

Femeile însărcinate au voie să mănânce de dulce în post?
Femeile fie însărcinate, fie lăuze sau alăptând au dezlegare să mănânce de toate, pentru întărirea pruncului și sănătate.

Ținem post în deplasări de serviciu, armată, spitale sau stațiuni?
În acest caz faceți tot ce se poate ca să țineți miercurile și vinerile; cei din stațiuni și spitale pot posti numai dacă nu sunt grav bolnavi și dacă nu fac un tratament mai tare, mai greu, care necesita hrană. Iar cei din armată, concentrați, aceștia mănâncă ce li se dă. Trebuie să evitam pe cât se poate să avem bilet la stațiune în timpul posturilor.

Ce dezlegări sunt în posturi? 
Doar cele menționate pe calendarul creștin ortodox cumpărat de la biserică.

Postul iartă păcatele.
Postul nu iartă păcatele, ci le iartă Hristos prin preot în Duhul Sfânt. Postul face parte din curăția trupească, iar iertarea păcatelor din curăția sufletească. Cine nu ține post la tinerețe va ține regim la bătrânețe!

Mai păcat este să poftești mâncarea de dulce în zi de post, decât să o mănânci.
Aceste vorbe circulă mult prin popor și mare păcat fac cei ce le rostesc oprindu-i pe alții de a posti. Sa luăm un exemplu: dacă două persoane poftesc a jefui o bancă, nimeni nu-i poate pedepsi. Dacă însă au făcut-o, vor primi în mod sigur ani grei de pușcărie. La fel este și în cazul nostru: a pofti la mâncăruri este numai ispită; a mânca de dulce în post înseamnă călcarea rânduielilor postului. Însă aceste vorbe (mai păcat este să poftești decât să bagi în gură), vin de la cuvintele Mântuitorului cu referire la adulter (curvie): „Ați auzit că s-a zis celor de demult: să nu săvârșești adulter. Eu însă vă spun vouă că oricine se uită la femeie, poftind-o, a și săvârșit adulter cu ea în inima lui” (Matei 5;27-28).

Lunea este postul Maicii Domnului.
Nu există nicăieri scris că lunea este postul Maicii Domnului. Conform cu porunca a doua a Sfintei Biserici Ortodoxe zilele de post rânduite sunt miercurea și vinerea, pentru ca miercuri a fost vândut și vineri a fost răstignit Domnul nostru Iisus Hristos. Postul de luni este facultativ și deci va fi ținut numai de acei creștini care au anumite necazuri, pentru împlinirea unor dorințe sau alungarea ispitelor. Cel mai bine ar fi dacă l-ar ține dumnealor cu binecuvântarea preotului duhovnic, căci altfel pot cădea în păcatul mândriei și și-au pierdut astfel toată plata. Cei care au corpul (organismul) sănătos pot posti. Postul de lunea nu este obligatoriu cum e cel de miercuri și vineri. Este însă de folos.

Este păcat să mâncăm de dulce după ce ne-am împărtășit în acea zi?
Dacă mai este încă post, desigur ca nu-i bine. Dacă însă postul s-a terminat, putem mânca de dulce. De exemplu dacă suntem în postul Adormirii Maicii Domnului care ține între 01 și 15 august și ne împărtășim pe 6 august de Schimbarea la Față, trebuie să continuăm postul. Dar dacă ne împărtășim pe 15 august de Adormirea Maicii Domnului, putem mânca de dulce.

Putem face pomană de dulce în posturi sau în zilele de post?
Nu, nicidecum. Așa ceva nu se mai numește pomană, ci chiar este păcat.

„Acest neam de demoni nu iese decât numai cu rugăciune și cu post”. (Matei 17;21)
„Postul potolește zburdăciunea trupului, înfrânează poftele nesăturate, curățește și înaripează sufletul”. (Sf. Ioan Gură de Aur)
„Postul este lucrul lui Dumnezeu, că Lui nu-i trebuie hrană. Este viață și petrecere îngerească”. (Sf. Simeon al Tesalonicului)

Share:

Obiceiuri neortodoxe confundate cu credința ortodoxă

 

DIVERSE ÎNVĂȚĂTURI GREȘITE ȘI COMBATEREA LOR   

Cine sunt urmașii Apostolilor?
Urmașii Apostolilor sunt: arhiereii, preoții și diaconii. Aceștia sunt autoritatea bisericească, pe care i-a lăsat Domnul Hristos să conducă Biserica până la sfârșitul veacurilor. Numai aceștia se pot numi Apostoli, purtători ai Duhului Sfânt și propovăduitori ai Evangheliei. Fiecare treaptă din Taina Preoției are rolul ei. Prima treaptă este diaconia și are și rolul de propovăduire, după cum au avut și cei șapte diaconi de la începutul creștinismului; și ei se numesc apostoli, pentru că și ei au primit Duhul Sfânt prin punerea mâinilor arhierești. Apoi preoția și arhieria.

Prescurile, cine poate să le facă și în ce condiții le fac?
Deși nu este precizat nicăieri în mod clar, prescurile este bine să le facă femei mai în vârstă și văduve, și dacă nu se găsesc poate să le facă și una tânără, dar să fie spovedită și împărtășită. Aluatul se face din făina apă, drojdie și sare, altceva nimic pentru prescurile de la altar. NU se unge cu ulei tava în care se coc.
Pentru artosul de la Litie, din ajunul sărbătorilor, se fac 5 prescuri în care se poate adăuga untdelemn, anason, chimen zahăr, iar în zilele de dulce se pot face ca și cozonacul. Totuși este recomandat să nu folosim ulei deoarece va fi mai dificil să transportăm la biserică artosele, existând riscul să ungem sacoșa în care le ducem sau fața de masă din biserică.

Cei ce au purtat baiere sau alte obiecte descântate, ce pot face pentru ispășirea acestor păcate?
În primul rând să se spovedească, ascultând sfaturile preotului.

Ce este deochiul? Se descântă? Ce rugăciuni se fac?
Deochiul este o ispită de la diavolul, prin care el nădăjduiește să-l facă pe om să greșească cu ceva înaintea lui Dumnezeu, adică să-l facă să apeleze la descântece. În cazul acesta nu este bine să se descânte (descântecele sunt practici vrăjitorești), ci să se spună rugăciunea Tatăl nostru. Dacă deochiul se repetă, trebuie să mergem la preot și să-i cerem să ne citească rugăciunea specială.

Florile de la Sfintele Moaște, salcia de la Florii, frunzele de nuc de la Rusalii când se usucă, ce facem cu ele? 
Acestea se ard pe o vatră curată.

Când și dacă se cere scoaterea părticelelor și ce reprezintă?
Părticelele se scot pentru anumite probleme: necazuri, boală, câștigarea celor de trebuință și folos, dar și pentru mulțumire. Deși în cartea de slujbe (Liturghier) se spune că părticelele nu se dau credincioșilor, părintele Ilarion Argatu dădea credincioșilor aceste părticele, dar le spunea că se pot mânca doar după ce au postit minimum 24 de ore.

La metanii se sărută pământul sau se face semnul Sfintei Cruci cu degetele pe pământ?
La metanii nu se sărută pământul și nici nu se face semnul Sfintei Cruci cu degetele pe pământ. Este un obicei fără rost, scornit de babe care nu cunosc credința. În schimb se atinge pământul cu fruntea.

Putem să ne cumpărăm singuri icoane? Ne putem închina și la icoane nesfințite, să le ținem ca tablouri? Cum procedăm cu icoanele catolice?
E bine ca fiecare creștin să aibă ambiția să cumpere singur icoanele sau măcar una să fie cumpărată de el, să le țină la răsărit, chiar dacă nu sunt sfințite; iar când se face o sfeștanie roagă preotul sa sfințească și icoanele. Iar cele catolice, care sunt tablouri, le putem pune pe pereții ceilalți.

Ce se înțelege prin desfrânare trupească, dar sufletească? Ce înseamnă desfrânare, preadesfrânare, onanie, sodomie, gomorie, malahie, zoofilie?
Desfrânarea și curvia sunt același păcat. Curvia este atunci când omul nu-și înfrânează trupul și înainte de cununia la biserică cade în păcatul acesta. Preacurvia se numește atunci când unul dintre cei doi e căsătorit, sau amândoi care fac păcatul sunt căsătoriți fiecare cu altcineva. Onanie vine de la o persoană din Vechiul Testament care se chema Onan. Acesta își vărsa sămânța afară, ca să nu facă copii. Păcatul acesta este foarte practicat în ziua de astăzi, cu ajutorul prezervativului sau fără. Trebuie știut că fără voia omului se întâmplă periodic ca în somn bărbații (mai ales cei necăsătoriți) să aibă scurgere, fie printr-un vis, fie din cauză că au băut lichide multe sau au privit reviste sau filme erotice. Când se întâmplă spontan, fără intervenția omului, nu se socotește păcat; se face pocăință, se zice Psalmul 50, se fac metanii și se curățește de păcat. Dar când intervine omul să provoace acest păcat se numește malahie sau masturbare și aceasta se canonisește: 40 de zile nu are voie să se împărtășească și să facă pocăință cu metanii în aceste zile. Păcatele sodomiei și gomoriei se făceau în cele două cetăți pe care le-a ars Dumnezeu cu foc, Sodoma și Gomora. Oamenii trăiau unii cu alții, bărbat cu bărbat, femeie cu femeie, sau bărbat cu femeie întrebuințând dosul sau gura. Unii se amestecau cu animalele de tot felul (zoofilie). Desfrânare sufletească facem atunci când am părăsit pe Dumnezeu și ne lipim sufletul de lume și de politică.

În cazuri de nedreptățire, putem apela la tribunal, la judecată?
E bine să se evite lucrurile acestea, pentru că se ajunge la cheltuială și la mai multe păcate, dar dacă sunt cazuri grave trebuie descurcate de autorități.

Dacă un sectar ne oferă o Biblie sau alte cărți de-ale lor, le primim?
Nu le primim.

Ce este aceea închinăciune?
Dacă după ce am făcut semnul crucii ne plecăm trupul înainte, până ce mâna ajunge la pământ, am săvârșit o închinăciune.

Ce sunt acelea metanii (mătănii)?
Dacă după ce am făcut semnul crucii cădem în genunchi, plecându-ne apoi capul până la pământ, am săvârșit o metanie mare. Acest gest este semnul supunerii noastre totale către Dumnezeu, semnul înfrângerii mândriei cugetului nostru și al căinței pentru păcatele noastre.

Ce este sfințirea casei? Când se face aceasta?
Sfințirea casei se face atunci când cineva se muta într-o casă, fie că e construcție nouă sau nu. Se face întâi slujba Aghesmei celei mici (Sfeștania). Pentru sfințirea casei este nevoie de un pahar sau un litru de ulei și un băț de chibrit înfășurat la un capăt cu vată sau un băț din acela pentru urechi. Cu ele preotul face semnul Sfintei Cruci pe pereții camerelor. Din uleiul rămas puteți pune atât în mâncare, cât și în candelă. Nu este necesară făină la această slujbă. Mai multe detalii se găsesc pe pagina despre Sfeștanie și Agheasmă.

În zilele de vineri putem spăla?
În aceste zile putem spăla. Obligatoriu este în aceste zile postul, atât cel de mâncare, cât și cel trupesc, adică nu trebuie să se împreuneze soții. Să nu spălăm și să nu coasem sau să nu lucrăm în zilele de miercuri și vineri face parte din capitolul „de la babe citire”. Este bine să nu vă luați după ce zice unul și altul, ci doar după ceea ce găsiți scris în cărți.

Dacă ai avorturi și vrei să ți se ierte, să te împărtășească preotul peste un mormânt proaspăt prin urechile unei foarfeci ruginite.
Preoții nu fac așa ceva niciodată, căci nici nu este Sfântă Taină, ci vrăjitorie curată. Sfânta Împărtășanie nu se dă prin urechi de foarfeci ruginite, sau peste morminte, ci în Sfânta Biserică, eventual la patul bolnavului.

Când te muți la casă nouă, dacă nu ai cocoș nu este bine. Trebuie să-ți cumperi cocoș pentru că acesta când cântă alungă dracii din curte.
Nu-i adevărat. Cocoșul este cu treaba lui și dracii cu treaba lor. Ce poate fi mai important pentru o casă nouă decât binecuvântarea lui Dumnezeu, sfeștania? Dar cei care se mută într-un apartament nou, unde vor ține cocoșul?

Să nu te uiți noaptea în oglindă.
Uitatul în oglindă nu are nici în clin nici în mânecă cu problemele și necazurile din viață. Nu ni se schimbă viața datorită unui gest nevinovat. Nu ne merge rău de la un astfel de gest, ci din pricina păcatelor noastre ne merge rău uneori. Mântuirea noastră depinde de faptele făcute față de Dumnezeu și semenii noștri, fapte după care vom fi judecați.

Este păcat mare să pierzi metaniile de la mână.
Metaniile în sine nu au nici o valoare sau putere spirituală. Ele sunt obiecte care ne amintesc de rugăciunea: „Doamne lisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluiește-mă pe mine, păcătosul(a)”. Dacă le-am pierdut, nu-i nimic; să nu ne pierdem credința sau sufletul, pentru că Iisus spunea: „Ce poate da omul în schimb pentru sufletul său?” (Matei 8;34-38).

Dacă-ți cade un fir de păr din cap nu trebuie aruncat deoarece Mântuitorul a spus că toate firele de păr din cap sunt numărate și ca atare trebuie puse în sicriu sub cap pentru că Mântuitorul ne va întreba de ele la ziua judecății.
Iisus spunea: „Iar dacă ochiul tău te smintește, scoate-l și aruncă-l că e mai de folos să ajungi fără un ochi în rai, decât cu amândoi în iad” (Matei 18;8-9). La judecata de apoi, Iisus nu ne va întreba de firele de păr, ci de faptele noastre bune sau rele. De fapt, nu ne va întreba nimic, căci: „Sfinții vor judeca lumea” (1 Corinteni 6;2), ne vor alege după faptele noastre, cum despart păstorii caprele de oi. Nu pierdeți timpul adunând firele de păr, mai bine adunați fapte bune.

Lumânările trebuie tămâiate înainte de a fi aprinse.
Lumânarea este un simbol și o jertfă, (simbolizează lumina dumnezeiască pe care o dorim și în viața aceasta, și în viața viitoare și este și o jertfă adusă lui Dumnezeu). Se tămâie icoanele, se tămâie prin casă, dar n-am mai pomenit să tămâiem lumânările.

Copiii până la vârsta de doi ani nu au voie sa vadă animalele ca să nu se facă animale.
Omul s-a născut om și om va muri. Copiii de la țară se nasc și cresc între animale și nu pățesc nimic. Însuși Iisus s-a născut în peșteră înconjurat de animale, a călătorit cu asinul și nu s-a întâmplat nimic rău. Ori credeți că-L ținea Fecioara Maria legat la ochi?! (Luca 2;6-12, Matei 2;13-15).

Femeia gravida să nu se uite la pisică deoarece va naște copilul păros.
Zicala românească „Ce semeni aceea răsare” este adevărată. După ce ai semănat poți da cu orice, nu va ieși din grâu secară sau invers. Starea sufletească a femeii se va întipări în sufletul noului născut. Fiți buni și veți avea copii buni!

În Săptămâna Patimilor nu avem voie să spălăm.
Dacă am putea să priveghem toată săptămâna ar fi foarte bine. Dar, pentru că trebuie să mâncăm, trebuie să și muncim, ne și murdărim, deci trebuie să spălăm chiar și în această săptămână.

Dacă ai făcut avort sau desfrânare, numai după 25 de ani de la săvârșirea păcatului mai ai voie să mergi la mănăstire.
După săvârșirea unui asemenea păcat, mergi cât mai repede la un preot duhovnic și după spovedanie el îți va da un canon după gravitatea păcatului, fiindcă nu toți bolnavii se vindecă luând același medicament. Este o minciună sfruntată că nu mai ai voie să mergi la mănăstire, fiindcă așa cum spitalul este pentru bolnavi, tot așa bisericile și sfintele mănăstiri sunt pentru pocăința celor păcătoși. Dacă mergeți la mănăstire, Dumnezeu „vă va număra pașii”, adică va fi multă bucurie în cer și în sufletul dumneavoastră.

Să nu duci gunoiul din casa lunea și nici după ce se Iasă întunericul.
Pe vremea Mântuitorului zilele nu aveau nume, ci se numărau (întâia, a doua, a treia, etc.). Într-o singură zi era oprită munca, în ziua Domnului. Anumite persoane au adăugat unele restricții, pentru că nu aveau dumnealor chef să facă acea lucrare lunea sau mai pe înserat.

N-ai voie să-i zici unui animal „săracul de el” că apoi pe lumea cealaltă îl mănânci.
Mai bine l-am mânca pe lumea aceasta, pentru că acolo sufletul nu mai mănâncă și nu mai bea.

Dacă tai unghiile unui bătrân și le lași în casă înseamnă că lași sărăcie.
O, nu, nu-i adevărat, nu lași în casă sărăcie, ci eventual mizerie.

Dacă bate grindina trebuie să băgăm talismanul sub streașină și acesta va sparge grindina. Dacă vine un cutremur trebuie să băgăm talismanul sub streașină.
Talisman, prin definiție, înseamnă un obiect sau o carte considerat de către superstițioși ca fiind înzestrat cu o forță magică, supranaturală și având puterea de a da ajutor celor care îl poartă. Oare poate avea o carte puterea lui Dumnezeu? Oare ne-a botezat talismanul, ne-a cununat talismanul, ne iartă păcatele talismanul, ne împărtășește talismanul? Nu, ci doar Hristos, prin preot în Duhul Sfânt. Talismanul este o carte ca oricare alta, fără nici o putere. Mai sfântă este Biblia, și tot se cutremură casele în care ea se află. Se dă prea multă importanță unei cărți lipsită de orice adevăr.

În candelă se pune ulei numai dintr-o sticlă neîncepută.
În candelă se pune ulei curat din orice sticlă, începută sau neîncepută, după cum în Sfânta Biserică punem din aceeași sticlă până o terminăm. Nu uleiul contează.

Este păcat să dai flori duminica.
Dacă suntem invitați la o nuntă duminica și ducem un buchet de flori tinerilor căsătoriți, păcătuim oare? Dacă mergem duminica în vizită la o familie, cu un buchet de flori în mână, păcătuim oare? Dacă ducem duminica la Sfânta Liturghie flori pentru a fi puse în biserică, păcătuim oare? Categoric nu. Aceasta e curată superstiție.

Când îți iese preotul în cale îți merge rău.
Dacă-ți iese doctorul în cale te și îmbolnăvești? Dacă-ți iese frizerul în cale îți cade părul din cap? Dacă-ți iese mecanicul în cale ți se strică mașina? Şi atunci când îți iese preotul în cale cum o să-ți meargă rău? Roagă-te lui Dumnezeu să nu te întâlnești cu diavolul. Dacă îți iese preotul în cale bucură-te că ai ocazia să-l întrebi ceva sau să-i mărturisești ceva. De fapt celor buni și înțelepți poate să le iasă și Satana în cale că tot bine le merge, iar celor răi poate să le iasă și Dumnezeu în cale că tot rău le merge.

Când îți taie pisica drumul îți merge rău (trebuie să faci nu știu câți pași înapoi).
Pisica e un biet animal fără rațiune și care traversează drumul pentru că se întoarce probabil de la vânătoarea de șoareci. Nu știe că întâlnește un superstițios, că s-ar întoarce din cale! Așa că mai de grabă se întoarce superstițiosul (să nu supere pisica), neștiind că animalele nu au putere spirituală, nu sunt duhuri și nu pot influența viața oamenilor.

La masă (în timp ce mănânci), nu ai voie să citești pentru că îți mănânci mințile.
Nu este adevărat, însă putem spune că fiecare lucru trebuie să-l faci la timpul lui. Cel înțelept va citi atunci când este vremea cititului, iar mesei îi va acorda atenția cuvenită pentru o dietă sănătoasă. Cel fără de minte va face mai multe lucruri deodată: citește, mănâncă, se leagănă pe scaun, privește la televizorul instalat la bucătărie, este atent și la discuțiile altora... și de fapt nu face nimic, adică „și-a mâncat mințile”.

Să porți mereu ceva pe dos (maioul, șosetele, cămașa) ca să nu se lipească farmecele de tine.
Farmecele sunt lucrarea vrăjitoarelor. Ele există, dar citind din Vechiul Testament Cartea lui Iov, putem înțelege că Satana poate face rău, însă numai cu îngăduința lui Dumnezeu și numai cât îi îngăduie Dumnezeu: „Atunci Domnul a zis către Satan: Iată, tot ce are el (Iov) este în puterea ta; numai asupra lui să nu întinzi mâna ta. Și Satan a pierit din fața lui Dumnezeu” (Iov 1;12). Deci farmecele sunt lucruri ale lui Satan și ele nu se vor apropia niciodată de omul cel bun și corect, iar de cel ce face rău se vor lipi chiar de ar avea toate hainele îmbrăcate pe dos, așa cum rezultă și din cuvintele Sfântului Apostol Pavel în Epistola către Romani: „Fiți înțelepți spre bine (faceți numai bine) și nevinovați la rău (să nu faceți nimănui nici un rău). Iar Dumnezeul păcii va zdrobi repede sub picioarele voastre pe Satana” (adică, nu-i va îngădui diavolului să vă facă rău, chiar dacă cineva vă face farmece) (Romani 16;19).

Nu este bine să-i cumperi copilului haine înainte de a se naște.
Este o superstiție și se spunea așa fiindcă nu se putea ști ce va fi copilul: parte bărbătească sau parte femeiască.

Nu trebuie să te întorci din drum pentru că nu-ți va merge bine.
Prima calitate a memoriei este uitarea, și de fapt este un dar deosebit pe care îl avem de la Dumnezeu. Dacă n-am uita, n-am putea să primi noi informații în creierul nostru. De foarte multe ori uitarea este o binecuvântare, cum ar fi de exemplu în cazul în care ne moare cineva drag. Dacă plecând la piață ai uitat portofelul cu bani, trebuie să te întorci să-l iei, altfel nu vei putea cumpăra nimic. Numai că întorcându-te să-l iei, să umbli cu grijă, căci dacă răscolești toate plin de nervi sigur vei păți multe necazuri. Într-o zi de duminică am plecat spre biserică. Pe drum mi-am amintit că am uitat ceva. M-am întors și am luat. Apoi din nou, în același loc mi-am dat seama că mai uitasem ceva. M-am întors iarăși din drum. Crezând acum că am luat totul, culmea, în același loc mi-am adus aminte că uitasem încă ceva. M-am întors din nou și ce credeți? În casă mirosea a ars. Când mă uit mai bine, uitasem fierul de călcat în priză. Deci, uitarea nu a fost un ghinion, ci binecuvântare, lucrarea lui Dumnezeu care mi-a ajutat să nu găsesc la întoarcere casa făcută scrum.

Vinerea să nu tai via.
Se spune ca Iisus este „strugurele cel copt din care curge vinul care mântuiește lumea”. Vinerea a fost ziua în care Dumnezeu Iisus Hristos S-a adus pe Sine jertfă în fața lui Dumnezeu Tatăl și Și-a vărsat scumpul Său sânge prin jertfa de pe cruce, spălând păcatele neamului omenesc. Dar să nu amestecăm cele lumești cu cele sfinte. Vinerea (dacă nu este cruce roșie în calendar) este o zi obișnuită de lucru și nu-i nici un păcat să tai via.

Până la Dumnezeu te omoară (sau te mănâncă) sfinții.
Aceasta este o vorbă nu numai greșită, dar chiar dăunează sfintei noastre credințe. Se bazează această zicală pe versetul: „Au nu știți că sfinții vor judeca lumea?” (1 Corinteni 6;2). Dar după cum se observă sfinții vor judeca lumea, însă n-au omorât și nici nu vor omorî pe nimeni, ba dimpotrivă se roagă, mijlocesc la Dumnezeu neîncetat pentru mântuirea noastră, fiind „casnici ai lui Dumnezeu”.

Dacă ai un singur brad în curte, să-l tai ca să nu rămâi singur.
Altă păcăleală. Într-o zi vei rămâne singur sau va rămâne singură, cum o vrea Dumnezeu. Bradul din curte sa nu-l tai, pentru că plantele și mai ales arborii nu ne pot influența viața decât în măsura în care le folosim în tratamente naturale (semințele, coaja, rădăcinile, etc). Cum poate acest brad sa ne aducă rău în familie, când Iisus spune: „Nici un fir din părul capului vostru nu va cădea fără știrea lui Dumnezeu”. BRADUL ÎN POPOR ESTE SIMBOLUL VIEȚII VEȘNICE.

Dacă omori un șobolan, 7 ani ai ghinion.
Conform cu versetul biblic: „Creșteți și vă înmulțiți și umpleți pământul și-l stăpâniți; și stăpâniți peste peștii mării, peste păsările cerului, peste toate animalele ce se mișcă pe pământ și peste tot pământul” (Facere 1;28), omul este stăpân peste toate vietățile pământului. Toți cei cu suflet bun nu vor ucide prea ușor sau chiar deloc nici măcar o furnică, iar cei răi vor face aceasta din plăcere. Nu este bine! Dar dăunătorii îi putem omorî fără a avea pedeapsă (cât despre cei 7 ani de ghinion, nici vorbă să fie adevărat, nu este nici o legătură între șobolan și ghinion).

Ce se face cu anafora uscată, mucegăită?
Anafora, Sfântul Paști (pasca) sau alte sfințenii care au rămas ori au mucegăit, se ard; cenușa se aruncă la un loc curat sau pe apă curgătoare. Mai putem să îngropăm acestea, cu atenție însă ca să nu poată fi dezgropate de animale. Nu se face altceva cu ele. Nu se aruncă la chiuvetă deoarece ajung în loc necurat (canalizarea).

Când și cum se ia anafora?
Anafora se ia în fiecare zi dimineața, numai pe nemâncate. În duminici și sărbători este bine să mergem la biserică nemâncați și anafură să o luăm la sfârșitul slujbei. În cazul în care suntem bolnavi și nu putem sta nemâncați la Sfânta Liturghie, putem lua anafora acasă și în duminici și sărbători, după care mâncăm și mergem mâncați la biserică. Aceasta însă trebuie să fie o excepție.

Putem să mâncăm anaforă acasă cu supă sau altă mâncare ca și cum ar fi în loc de pâine?
Nu, nu e bine să amestecăm anafora cu mâncarea. Anafora se ia înainte de a mânca sau bea ceva.

Nu este bine să iei anafora acasă, este mare păcat.
Anafura este o pâine binecuvântată în timpul Sfintei Liturghii, iar agheasma este apă sfințită. De aceea se mănâncă întâi anafura și apoi se bea agheasma. Dacă agheasma o luăm acasă și nu este păcat, cu atât mai mult putem lua anafura.

Se poate aprinde o singură lumânare pentru mai multe persoane sau doar o singură lumânare și o singură persoană?
Nu este menționat clar în nici una din cărțile de cult, dar cred că cel mai bine e lumânarea și persoana.

Ce este otpustul?
Otpustul sau apolisul este partea de încheiere a oricărei slujbe. Este de 2 feluri: mic și mare. Ceea ce este scris în unele cărți la sfârșitul acatistelor de exemplu, este valabil atunci când acatistul este citit în biserică de către preot. Când citim acasă, nu e nevoie să facem otpustul. Mai putem să zicem în încheierea rugăciunii așa: „Pentru rugăciunile Sfinților Părinților noștri, Doamne Iisuse Hristoase Fiul lui Dumnezeu miluiește-ne și ne mântuiește pe noi, amin!” (de altfel acestea sunt cuvintele așa-numitului otpust mic). Nu este însă obligatoriu să zicem, dar este bine.

Share:

Cum, când și de ce ținem post

 ÎNVĂȚĂTURA ORTODOXĂ DESPRE POST   


Ce este postul?
Postul este înfrânarea totală sau parțială de la hrana bună și îmbelșugată și mai ales de proveniență animală. Postul este înfrânarea de toate mâncărurile, sau, la caz de boală, numai de unele, de asemenea și de băuturi și de toate cele lumești și de toate poftele cele rele, pentru ca să poată creștinul să își facă rugăciunea lui mai cu înlesnire și să îi fie milostiv Dumnezeu.

Care e rostul și folosul postului?
Postul folosește și sufletului și trupului, pentru că păstrează sănătatea trupului și ușurează și curățește sufletul. Postul este o faptă de virtute, un exercițiu de înfrânare a poftelor trupului și de întărire a voinței, o formă de pocăință, deci mijloc de mântuire. Dar este în același timp și un act de cult, adică o faptă de cinstire a lui Dumnezeu, pentru că el este o jertfă, adică o renunțare de bună voie la ceva care ne este îngăduit, izvorâtă din iubirea și respectul pe care îl avem față de Dumnezeu.
Postul este și un mijloc de desăvârșire, de omorâre a voii trupului, un semn văzut al râvnei și sârguinței noastre, spre asemănarea cu Dumnezeu și cu îngerii, care n-au nevoie de hrană. „Postul este lucrul lui Dumnezeu, căci Lui nu-I trebuie hrană - zice Sfântul Simeon al Tesalonicului. Este viață și petrecere îngerească, pentru că îngerii sunt fără hrană. Este omorârea trupului, că acesta hrănindu-se, ne-a făcut morți; și izgonirea patimilor este postul, căci lăcomia întărâtă patimile trupului”.
El este o jertfă trupească care cere a fi unită cu milostenia, cu darurile de tămâie, lumânări, etc., aduse la altar, precum și metaniile, închinăciunile, etc., toate laolaltă alcătuiesc închinarea datorată de trup, ca jertfă Domnului. Jertfa Domnului se ridică la cel mai înalt grad, numai când sufletul se curățește prin înfrânarea de la orice răutate acoperind totul cu rugăciunea și cu gândirea cea curată spre slava lui Dumnezeu. Postul este semnul, simbolul să iubim pe Dumnezeu, Care n-are nevoie de postul nostru, ci, noi avem nevoie de post fiindcă el este mijlocul cel mai bun de a ne birui pe noi înșine și pe temeiul acestei biruințe, vom birui și lumea pusă în slujba păcatului și uneltirile diavolului: „Acest soi de draci, nu iese decât cu post și rugăciune”. (Matei 17;21).
Nu orice post este post religios, ci numai acela care se face întru numele Domnului și după legea lui Dumnezeu așa cum a primit-o Adam (Facere 2;16-17, 3;2-6) și au învățat proorocii (loil 2;12-16) și l-au practicat sfinții (3 Regi 19;8; Matei 4;2; Luca 2;37). Moise a stat pe muntele Sinai atunci când a primit tablele legii „patruzeci de zile și patruzeci de nopți; și nici pâine n-a mâncat, nici apă n-a băut.” (Ieșire 34;28 și Deuteronom 9;9,18). Când au fost să biruiască poporul cel păgân al filistenilor, evreii au postit (1 Regi 7;6). Profetul Isaia vorbește mult despre valoarea postului (Isaia cap. 58), iar profetul Ioil, amintind de pocăință, îndemna și la post (Ioil 2;15). „Nu fi nesățios în nici o desfătare și nu te apleca la mâncăruri multe. Că în mâncărurile cele multe va fi durere și nesațiul va veni până la îngrețoșare. Pentru nesațiu, mulți au pierit; iar cel înfrânat își va înmulți viața”, zice Înțeleptul Isus, fiul lui Sirah (37;32-34). Sfântul Ioan Botezătorul a postit continuu (Matei 3;4, Marcu 1;6). Mântuitorul însuși a postit patruzeci de zile și patruzeci de nopți în pustie, înainte de a începe propovăduirea Evangheliei (Matei 4;2 și Luca 4;2) și ne-a poruncit limpede și nouă ca să postim și cum să postim (Matei 6;16-18; Luca 21;34). Apostolii au postit și s-au rugat (Faptele Apostolilor 13;3, 14;23, 1 Corinteni 7;5, 2 Corinteni 11;27). Sfinții Părinți laudă și recomandă postul cu stăruință. Iată ce spune, de pildă, Sfântul Ioan Gură de Aur în „Omilia a 10-a la cartea Facerii”: „Postul potolește zburdăciunea trupului, înfrânează poftele cele nesăturate, curățește și înaripează sufletul, îl înalță și îl ușurează.”
Deci, orice creștin trebuie să fie convins de trebuințele postului, să-l respecte în convingerile sale și să-l practice atât cât darul credinței și puterile îl ajută ferindu-se de a-l defăima, întrucât el este de origine dumnezeiască, dat nouă cu scopul de a ne înfrâna trupul de la patimi, a ne smeri sufletește și a ne face mai buni întru pocăință și rugăciune spre mântuirea noastră și slava lui Dumnezeu.

Cine este scutit de la post?
Având în vedere nevoile vremii, păstorii bisericești care au datoria de a iconomisi viața păstoriților, au dat sfaturi cu privire la aplicarea postului, cum este enciclica Sfântului Sinod Român din 1907 și cea din 1956 în care se precizează:
1. Copiii până la împlinirea vârstei de 7 ani sunt dezlegați de pravila postului, putând mânca în tot timpul anului orice fel de alimente.
2. Pentru copiii de la 7-12 ani și pentru credincioșii de orice vârstă care sunt cuprinși de slăbiciuni și suferințe trupești pravila postului să fie obligatorie numai în zilele următoare:
a). Toate miercuri le și vinerile de peste an, afară de acelea când este dezlegare la pește;
b). Prima și ultima săptămână din sfântul și marele post al Paștilor și tot așa din postul Crăciunului;
c). de la 23 la 28 iunie (adică cinci zile din postul sfinților apostoli Petru și Pavel);
d). de la 1 la 15 august (adică 2 săptămâni ale postului Adormirii Maicii Domnului);
e). Ajunul Crăciunului, Ajunul Bobotezei, 29 august și 14 septembrie. Pentru celelalte zile și săptămâni din timpul marilor posturi bisericești, copiii de la 7-12 ani și credincioșii de orice vârstă care sunt suferinzi să fie dezlegați a mânca: pește, icre, ouă, lapte și brânză. - Enciclica Sfântului Sinod 1956.

De câte feluri este postul după asprimea lui?
După asprimea lui, postul poate fi de mai multe feluri:
a) Ajunare desăvârșită (post negru), adică atunci când nu mâncăm și nu bem nimic cel puțin o zi întreagă.
b) Postul aspru sau uscat, atunci când mâncăm numai spre seară mâncăruri uscate fără ulei (pâine și apă, fructe uscate, semințe, legume etc.).
c) Postul obișnuit sau comun, când mâncăm la orele obișnuite, dar numai „mâncăruri de post”, adică ne înfrânăm de la „mâncărurile de dulce” (carne și pește, brânză, lapte, ouă, vin, ulei).
d) Postul ușor, când se dezleagă la vin și ulei, cum se prevede în Tipic, la anumite sărbători care cad în cursul posturilor de peste an și la anumite zile din posturi.
e) Postul cu dezlegare la pește, când se mănâncă pește și icre de pește, cum se prevede în Tipic, la anumite sărbători care cad în cursul posturilor de peste an.

De câte feluri este postul, după lungimea lui?
De două feluri:
a) Post de o zi și
b) Post de mai multe zile.

Care sunt posturile de o zi și pentru ce au fost așezate?
Sunt posturile pe care le ținem:
a) Miercurea și vinerea din fiecare săptămână, în amintirea Patimilor Domnului. Miercurea postim deoarece în această zi au făcut sfat cărturarii și arhiereii iudeilor să prindă pe Hristos, iar vinerea postim deoarece în această zi L-au răstignit pe cruce (canonul 15 al Sfântului Petru al Alexandriei). Tot vinerea, după Tradiție, mâncase Adam din pom, lucru pentru care a fost izgonit din rai (Sfântul Simeon al Tesalonicului).
b) Ziua Înălțării Sfintei Cruci (14 septembrie), în amintirea Patimilor Domnului pe cruce (dezlegare la untdelemn și vin).
c) Ziua tăierii capului Sfântului Ioan Botezătorul (29 august), zi de post și plângere pentru cel care a fost cel mai zelos propovăduitor și împlinitor al postului și al pocăinței (dezlegare la untdelemn și vin).
d) Ajunul Bobotezei (5 ianuarie): post așezat și rămas din vremea când catehumenii se pregăteau prin post și rugăciune pentru primirea Botezului a doua zi. Se ajunează în orice zi ar cădea, iar a doua zi se ia agheasmă pe nemâncate.
Cei ce vor să prisosească în evlavie sau să facă anumite făgăduințe față de Dumnezeu, pentru felurite pricini, pot să postească și în alte zile de peste săptămână decât cele orânduite de Biserică. Cea mai potrivită este ziua de luni. În nici un caz să nu se postească sâmbăta sau duminica. Postul acesta de bună voie nu are însă valoare decât atunci când păzim și zilele de post orânduite de Biserică.

Când NU se postește miercurea și vinerea?
Fie pentru însemnătate a sărbătorilor mari, adică pentru a nu se șterge prin post bucuria praznicului Nașterii Domnului, al Învierii, fie pentru prisosința postului dinaintea acestor sărbători mari, Biserica îngăduie să mâncăm de dulce miercurea și vinerea în anumite răstimpuri din cursul anului. Aceste zile sunt numite dezlegare (a postului) și sunt însemnate în calendarele bisericești cu cuvântul harți. Iată când nu se postește miercurea și vinerea:
a) În Săptămâna Luminată (săptămâna Paștilor).
b) De la Nașterea Domnului până în ajunul Bobotezei.
c) În săptămâna de după Rusalii (înainte de începutul postului Sfinților Apostoli).
d) În săptămâna întâi a Triodului (Între Duminica Vameșului și a Fariseului și Duminica Fiului Risipitor).
e) În săptămâna Brânzei (înaintea lăsatului sec pentru Postul Paștelui); se dezleagă numai la lapte, ouă și brânză.
f) Nu se postește, de asemenea, în ziua Nașterii Domnului și cea a Bobotezei, când aceste sărbători cad miercuri sau vineri.

Care sânt posturile de mai multe zile din cursul anului?
a) Postul Paștelui;
b) Postul Crăciunului;
c) Postul Adormirii Maicii Domnului;
d) Postul Sfinților Apostoli Petru și Pavel.

Ce este postul Paștelui?
Postul Paștelui, Postul Mare sau Păresimile (de la cuvântul latinesc quadragessima = patruzeci) este postul dinaintea Paștelui. E așezat în cinstea Patimilor Domnului și ne amintește de postul de patruzeci de zile al Mântuitorului în pustie, înainte de a ieși în lume pentru propovăduirea Evangheliei. Ține șapte săptămâni, începând cu Duminica lăsatului sec de brânză (Duminica izgonirii lui Adam din rai) și se încheie în noaptea Paștelui, la Înviere. E cel mai vechi, mai lung și mai de seamă dintre posturile bisericești. Nu se mănâncă nici pește, nici untdelemn și nu se bea vin. Se dezleagă la vin și untdelemn numai sâmbăta și duminica (pentru că în aceste zile se face Liturghie deplină), iar la pește, numai în ziua de Buna Vestire și de Florii (pentru că sunt praznice mari).

Ce este postul Crăciunului?
Postul Crăciunului este postul dinaintea Nașterii Domnului. Ține 40 de zile (15 noiembrie - 24 decembrie inclusiv). Lăsăm sec în seara de 14 noiembrie, iar dacă această zi cade miercuri sau vineri, începem postul cu o zi mai înainte. E așezat pentru a ne pregăti spre cuviincioasa întâmpinare a Nașterii Domnului și închipuie noaptea în care trăia omenirea dinainte de Mântuitorul, când Patriarhii și Drepții Legii vechi așteptau venirea Lui, cu post și rugăciune. Ne aduce aminte îndeosebi de postul de 40 de zile al lui Moise în pustie, înainte de primirea Legii. Se dezleagă la pește în zilele de 21 noiembrie (Intrarea în Biserică a Maicii Domnului), 30 noiembrie (Sfântul Apostol Andrei) și 6 decembrie (Sfântul Ierarh Nicolae). Se mai dezleagă la pește și în toate sâmbetele și duminicile cuprinse în perioada 21 noiembrie – 20 decembrie. În ziua cea din urmă a acestui post (Ajunul Crăciunului) se ajunează, adică nu se mănâncă nimic până la ivirea luceafărului de seară, care închipuie steaua Magilor; apoi mâncăm uscat: semințe, poame, turte sau covrigi. În ziua Crăciunului, în orice zi ar cădea, mâncăm de dulce.

Ce este Postul  Adormirii Maicii Domnului?
Postul Adormirii Maicii Domnului (sau postul lui August) este postul dinaintea Adormirii Maicii Domnului. E așezat în cinstea Maicii Domnului, amintindu-ne de postul cu care aceasta, după tradiție, s-a pregătit spre trecerea ei la cele veșnice. Ține două săptămâni: de la 1-14 august inclusiv. Lăsăm sec la 31 iulie seara; iar dacă această zi ar cădea miercuri sau vineri, lăsăm sec cu o zi înainte. Se dezleagă la pește în ziua Schimbării la Față (6 august), fiind praznic mare. Dacă ziua Adormirii Maicii Domnului (15 august) cade miercuri sau vineri, nu mâncăm de dulce, ci se dezleagă numai la pește. În timpul acestui post se citește mai cu deosebire al doilea Paraclis al Maicii Domnului.

Pentru ce s-a așezat și cât ține postul Sfinților Apostoli Petru și Pavel?
Postul Sfinților Apostoli Petru și Pavel este așezat în cinstea acestor doi Sfinți Apostoli, a căror moarte mucenicească se serbează la 29 iunie și care s-au ostenit cel mai mult pentru vestirea Evangheliei și pentru răspândirea credinței creștine. Totodată ne aduce aminte de postul cu care Sfântul Apostol Pavel, împreună cu Varnava, s-au pregătit înainte de trimiterea lor la propovăduire, din porunca Duhului Sfânt (Fapte 13;2-3). Postul Sfinților Apostoli Petru și Pavel poate să înceapă de la data de 31 mai. Când Paștile cad pe 2 mai, Postul Sfinților Apostoli Petru și Pavel ar trebui să fie doar de o zi, adică să înceapă pe 28 iunie, iar când Paștile cad într-una din datele de 3, 4, 5, 6, 7 sau 8 mai, acest post lipsește cu desăvârșire. De aceea Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât ca, în cazul în care Paștile cad în perioada 30 aprilie - 8 mai, Postul Sfinților Apostoli Petru și Pavel să fie de două sau trei zile, adică să înceapă pe 26 sau 27 iunie. În cazul în care Paștile cad în această perioadă, dezlegarea la toate felurile de mâncare (harți) care este în miercurea și vinerea din săptămâna ce urmează sărbătorii Pogorârii Sfântului Duh, se anulează doar miercuri, sau în ambele zile.  Așadar acest post are o lungime schimbătoare, întrucât începutul lui atârnă de data Rusaliilor. Se lasă sec în Duminica întâi după Rusalii (a Tuturor Sfinților) și se postește până în ziua de Sfinții Apostoli Petru și Pavel (29 iunie). Dacă această zi cade miercuri sau vineri nu mâncăm de dulce, ci dezlegăm doar la ulei, vin și pește. E un post mai ușor; se dezleagă marțea și joia la vin și untdelemn, iar sâmbăta și duminica și la pește.

Cum trebuie să postim?
Respectarea posturilor este o datorie a bunului credincios, care este cuprinsă în porunca a doua a Bisericii. Sfintele Soboare și rânduielile date de Sfinții Părinți pedepsesc cu asprime pe cei ce nu păzesc posturile (Canonul 69 al Sfinților Apostoli). Dar trebuie să postim nu numai cu trupul, ci și cu sufletul. Adică nu numai mâncând de post, ci și înfrânându-ne totodată de la patimi și păcate. Odată cu înfrânarea de la mâncărurile de dulce, să ne silim a ne curăți nu numai trupul, ci și sufletul, petrecând în rugăciune și pocăință. Postul întreg, adevărat și desăvârșit este deci nu numai cel trupesc, ci și sufletesc: postul de bucate, împreună cu cel de fapte, postul de mâncare și totodată de purtări. Sfântul Ioan Gură de Aur zice: „Postiți? Arătați-mi-o prin fapte. Cum? De vedeți un sărac, aveți milă de el; un dușman, împăcați-vă cu el; un prieten înconjurat de un nume bun, nu-l invidiați; o femeie frumoasă, întoarceți capul. Nu numai gura și stomacul vostru să postească, ci și ochiul, și urechile, și picioarele, și mâinile voastre, și toate mădularele trupului vostru. Mâinile voastre să postească rămânând curate și de hrăpire și de lăcomie. Picioarele, nealergând la priveliști urâte și în calea păcătoșilor. Ochii, neprivind cu ispitire frumusețile străine... Gura trebuie să postească de sudalme și de alte vorbiri rușinoase”.

Ce spun canoanele și tipicul despre post?
„Dacă vreun episcop, prezbiter, diacon, presbiter sau cântăreț nu postește sfântul și marele post al Paștilor sau miercurea și vinerea să se caterisească, afară de cazul când este împiedicat de slăbiciunea trupească, iar de va fi laic, să se afurisească”. - Canonul Apostolic 69.
„Dacă vreun episcop, prezbiter, diacon sau oricare din catalogul clericilor ar posti, sau ar ține sărbătorile cu iudeii, sau ar primi de la dânșii daruri de sărbători, precum azime sau altceva de acest fel, să se caterisească, iar de va fi laic, să se afurisească”. - Canonul Apostolic 70.
„Am aflat că în țara Armeniei și în alte părți, unii mănâncă brânză și ouă în sâmbetele și duminicile Sfintei Patruzecimi. Deci, s-a hotărât ca Biserica lui Dumnezeu din toată lumea, urmând numai o singură rânduială, să țină postul și să se îndepărteze ca și de orice fel de înjunghiere, așa și de ouă și de brânză, care sunt rodul animalelor de la care ne înfrânăm. Iar dacă nu se va păzi aceasta, de vor fi clerici să se caterisească, iar de vor fi laici să se afurisească”. – Canonul 56 al Sinodului al 6-lea Trulan.
„Creștinii, în săptămâna patimilor, postind și rugându-se cu umilință, trebuie să-și încheie postul la miezul nopții din sâmbăta cea mare (după ora 12) pentru că Sfinții Evangheliști Matei și Luca, cel dintâi, zice: „în noaptea sâmbetelor” (Matei 28;1), iar celălalt zice: „foarte de dimineață” (Luca 24;1) arătându-ne adâncimea dimineții „de duminică”. - Canonul 89 al Sinodului al 6-lea Trulan.
„Dacă cineva sub motiv de nevoință ascetică ar posti duminica (adică să țină postul negru), să fie anatema”. – Canonul 18 al sinodului al 3-lea local de la Gangra.
„Nu se cuvine a se face nunți sau a prăznui ziua nașterii (onomastica) în patruzecime”. - Canonul 52 al sinodului al 5-lea local de la Laodiceea.
„...De toți se va mărturisi la fel că sărbătoarea și bucuria trebuie să înceapă după slujba Învierii Domnului smerind până la acea vreme sufletele cu postul. Deci, pe cei ce se prea grăbesc și deja pe la miezul nopții se lasă de postire, îi dojenim ca pe niște leneși și neînfrânați, ca pe unii care întrerup calea înainte de a ajunge la țintă, cum zice un înțelept: „În viață nu este nici un lucru fără însemnătate, chiar și lucrul de nimic, atunci când el lipsește”. Pe cei ce se înfrânează și rabdă mai mult, chiar până la a patra strajă (ora 8 dimineața), îi socotim ca pe niște viteji și iubitori de osteneală. Dar să nu osândim nici pe cei ce au încetat între timp postirea, fiindcă au fost siliți sau n-au putut răbda, pentru că nici cele șase zile de postire nu le rabdă toți la fel, ci unii le petrec nemâncați pe toate, alții două, alții trei, alții patru, iar alții nici una. Celor ce s-au nevoit mult li se dă voie să dezlege postul mai curând, iar alții care n-au postit decât cele două zile din urmă vineri și sâmbătă din săptămâna patimilor, socotesc că aceștia nu au aceeași nevoință ca cei ce s-au înfrânat în toate zilele...”. – Canonul 1 al Sfântului Dionisie arhiepiscopul Alexandriei.
„Nu ne va învinui pe noi cineva fiindcă postim miercurea și vinerea, întru care ni s-a poruncit, pe bună dreptate să postim după Tradiție. Postim miercurea pentru sfatul făcut de iudei, pentru vinderea Domnului și vânzarea postim fiindcă a pătimit pentru noi. Ținem duminica ca pe o zi de bucurie pentru Iisus Cel ce a înviat întru acea zi, întru care ni s-a predanisit să nu ne plecăm nici genunchii” (cu metanii). - Canonul al 15-lea al Sfântului Petru arhiepiscopul Alexandriei.
„Cine va dezlega miercurea și vinerea, acela răstignește pe Hristos ca și evreii, fiindcă miercuri S-a vândut, iar vineri a fost răstignit”. - Îndreptarea Legii sau Pravila de la Târgoviște, 381
„...Postul este orânduit cu scopul de a smeri sufletul. Deci, dacă trupul este smerit de boală și cuprins de slăbiciune, se cade să i se dea hrană și băutură după trebuință și cât poate să suporte”. – Canonul al 8-lea al Sfântului Timotei al Alexandriei.
„...În postul mare, cel bolnav se cuvine a fi dezlegat să ia hrana și băutură cât îi trebuie, căci este drept ca cel bolnav să se împărtășească de untdelemn” - Canonul al 10-lea al Sfântului Timotei al Alexandriei.
„Păzește postul întru poruncile Domnului și vei fi bineplăcut Domnului și înscris la un loc cu cei ce păzesc poruncile Lui. Însă, dacă faci și vreo altă faptă bună, care este cuprinsă în poruncile Domnului, vei dobândi multă slavă și vei avea mai multă cinste la Dumnezeu. Acest post, când se păzesc poruncile Domnului este foarte bun. Așadar păzește postul pe care vrei să-l ții, dar mai întâi de toate ferește-te de vorbe și pofte rele, și-ți curăță inima de toate deșertăciunile lumii puse în slujba păcatului. Dacă vei păzi toate acestea, îți va fi postul desăvârșit. Împlinind acestea, în acea zi în care postești nu gusta nimic altceva decât pâine și apă, iar ceea ce aveai să cheltuiești în acea zi cu mâncarea, dă la săraci, la văduve și orfani, cu multă smerenie, ca cei ce primesc să se roage pentru tine către Domnul, iar jertfa va fi bine primită la Domnul și înscrisă în cartea veșnicelor răsplătiri”. - Herma Păstorul III, 5.
„Socoteala părinților de a posti este foarte bună, iubitoare de oameni și folositoare călugărilor și mirenilor; ușoară și nu zilnică, căci nu s-a poruncit a nu se mânca nimic și a posti cu măsura trebuitoare înfrânării, aducerii aminte de poruncile Domnului și a ne smeri pentru păcatele noastre la ceasul morții și al judecății și la veșnicele răsplătiri. Postul este semnul ca iubim pe Dumnezeu. Astfel, mirenii și călugării și mai ales călugării pururea sunt datorii a se înfrâna cu postul, precum s-au făgăduit lui Dumnezeu”. – Sfântul Simeon al Tesalonicului IX, 56.
„Posturile voastre să nu fie aceleași cu ale fariseilor (Matei 6;16) care postesc în ziua a doua (luni) și a cincea (joi). Voi postiți ziua a patra (miercuri) și a șasea (vineri) pentru că în ziua a patra s-a făcut judecata împotriva Domnului, când Iuda a făcut trădarea lui pe bani (Matei 26;13-14), iar vinerea pentru că Domnul în acea zi a suferit patima Sa pe cruce sub Pilat (Matei 27). Ziua sâmbetei și a duminicii negreșit să le serbați, pentru ca sâmbăta amintește de facerea lumii iar duminica de Învierea Domnului. Numai o singură sâmbătă se postește în cursul anului, aceea a îngropării Domnului, cât a stat Creatorul sub pământ, întristarea pentru El este mai mare decât bucuria pentru creațiune deoarece Creatorul este mai presus de creaturile Lui și prin fire și prin vrednicie”. – Constituțiile Apostolice VII, 23.
Tipicul cel Mare își are originea de la Sfântul Sava (+532). În decursul secolelor el a fost completat de alți cuvioși părinți din Palestina și Sfântul Munte Athos, până la tipărirea lui în 1816 și pus în aplicare de mii și mii de cuvioși și de episcopi care și-au sfințit viața slujind Domnului în diferite mânăstiri și episcopii. Dar el a servit și preoților mireni în slujba lor pastorală. Deci, el fiind întocmit de călugări, severitatea lui în pastorația mireană, socotesc că trebuie ușurată ținându-se seama de spiritul evanghelic (2 Cor. 3;6) fiindcă Biserica nu omoară oamenii, ci păcatele, și astfel după cum în timpul Penticostarului se dezleagă miercurea și vinerea la pește pentru mireni, iar pentru călugări la vin și untdelemn, socotesc că ar trebui să se dezlege mirenilor la pește acolo unde se dezleagă, la vin și untdelemn pentru călugări, așa cum s-a arătat în sinaxarul fiecărei luni din acel tipic mai ales pentru cei slăbiți și bolnavi de la caz la caz (Romani 14;1-23, 1 Corinteni 10;1-33). Însuși titlul catalogului pe care-l dăm mai jos, ca aplicare pentru cei ce pot și orientarea pentru cei slabi, sună astfel: „Arătarea, întru care zi fac dezlegarea monahii și în care dezleagă postul peste tot anul”. -Tipicul cel Mare p. 724.

Ianuarie are dezlegări în zilele de:
- 1, 2, 3, 4 - dezlegare la toate atât miercurea cât și vinerea (harți);
- 5 - Ajunul Botezului -  Mineiul lunii ianuarie precizează următoarele: de va cădea ajunul Botezului Domnului într-o zi de luni, marți, miercuri, joi sau vineri, la orele 14 se începe slujba Vecerniei, care se săvârșește unită cu Liturghia Sfântului Vasile cel Mare, după care se săvârșește slujba Sfințirii celei Mari a apei. La masa ce urmează după ce ne întoarcem acasă de la această slujbă, procedăm astfel: „La masă, brânză și ouă și pește nu mâncăm, ci cu untdelemn, și cu vin, slăvim pe Dumnezeu” (Mineiul lunii ianuarie, tipărit de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Autocefale Române, anul 1873). Deci la această slujbă ar trebui să mergem fără să fi mâncat și fără să fi băut ceva, așa cum ar trebui să mergem la fiecare Sfântă Liturghie, urmând ca singura noastră masă să fie cea de seară, după cum am scris mai sus.
De aceea unii obișnuiesc să ajuneze complet în această zi. Pot face aceasta dacă ajunul Bobotezei cade de luni până vineri. Sâmbătă și duminică nu se ajunează. Atunci când cade ajunul Bobotezei sâmbăta sau duminica, Sfânta Liturghie se săvârșește dimineața la ora obișnuită, după care se face slujba Sfințirii celei Mari a apei, iar după-amiaza se face doar Vecernia. Mineiul lunii ianuarie precizează faptul că „De se va întâmpla ajunul Dumnezeieștii Arătări sâmbăta și duminica, slujba Ceasurilor se face vineri pe la ora 8 dimineața; se ajunează până la ora 15”. (Mineiul lunii ianuarie, Editura Reîntregirea, Alba Iulia, 2005, pagina 97). Astfel atunci când ajunul Bobotezei cade sâmbăta sau duminica, cei ce vor și pot să ajuneze trebuie mute ajunarea vinerea.
Această zi de vineri poate fi data de 3, 4 sau 5 ianuarie. În cazul în care este data de 3 sau 4 ianuarie, este una dintre zilele în care se mănâncă de dulce în orice zi ar cădea. După cum observăm însă, dacă este vorba de data de 3 sau 4 ianuarie, nu ni se face precizarea dacă după această ajunare continuăm cu mâncare de post ori cu mâncare de dulce. Fiind o zi din perioada 25 decembrie - 4 ianuarie, perioadă în care nu se postește nici o zi, putem mânca deci de dulce chiar dacă am ajunat o jumătate de zi. 
Deci trebuie să ajunăm până ce bem agheasmă mare în ajunul Bobotezei, adică în zi luni, marți, miercuri, joi sau vineri până seara, iar sâmbăta și duminica până la amiază, după care putem consuma alimente de post, cu ulei.
Deoarece practica de a se săvârși slujba Sfințirii celei Mari a apei în ajunul Bobotezei lipsește din multe locuri, ea săvârșindu-se doar în ziua de Bobotează, trebuie să postim în ajun după rânduiala de mai sus chiar dacă nu avem de unde să bem agheasmă mare.
- 6 - Botezul Domnului - dezlegare la toate felurile de mâncare, în orice zi ar fi.
- 7 - Sfântul Ioan Botezătorul - dezlegare la pește, vin și untdelemn, dacă este miercurea sau vinerea.
- 11 - Sfântul Cuvios Teodosie, începătorul vieții de obște - dezlegare la vin și untdelemn, dacă este miercurea sau vinerea;
- 14 - Odovania praznicului Botezului Domnului - dezlegare la vin și untdelemn, dacă este miercurea sau vinerea;
- 16 - Cinstirea Lanțului Sfântului Apostol Petru - dezlegare la vin și untdelemn, dacă este miercurea sau vinerea;
- 17 - Sfântul Cuvios Antonie cel Mare - dezlegare la vin și untdelemn, dacă este miercurea sau vinerea;
- 18 - Sfinții Ierarhi Atanasie și Chiril - dezlegare la vin și untdelemn, dacă este miercurea sau vinerea;
- 20 - Sfântul Cuvios Eftimie cel Mare - dezlegare la vin și untdelemn, dacă este miercurea sau vinerea;
- 22 - Sfântul Apostol Timotei și Sfântul Mucenic Anastasie Persul - dezlegare la vin și untdelemn, dacă este miercurea sau vinerea;
- 25 - Sfântul Ierarh Grigorie Teologul și Sfântul Ierarh Bretanion al Tomisului - dezlegare la vin și untdelemn, dacă este miercurea sau vinerea;
- 27 - Aducerea moaștelor Sfântului Ierarh Ioan Gură de Aur - dezlegare la vin și untdelemn, dacă este miercurea sau vinerea;
- 30 - Sfînții Trei Mari Dascăli ai Lumii și Ierarhi Vasile cel Mare, Grigore Teologul și Ioan Gură de Aur - dezlegare la vin și untdelemn, dacă este miercurea sau vinerea.
În miercurea și vinerea celorlalte zile ale acestei luni nu se dezleagă nici la vin nici la untdelemn, ci numai la hrană săracă.
De menționat este că în Patriarhia Moscovei și a întregii Rusii, în toate zilele de miercuri și vineri din perioada de la Boboteză și până la Duminica Vameșului și a Fariseului, există dezlegare la pește, întocmai cum există la noi în toate zilele de miercuri și vineri din perioada cuprinsă între Învierea Domnului (Sfintele Paști) și Pogorârea Sfântului Duh (Cincizecimea, Rusaliile).
„La Nașterea Născătoarei de Dumnezeu (8 septembrie) sau Întâmpinarea Domnului (2 februarie) sau Adormirea Maicii Domnului (15 august) dacă se va întâmpla miercurea sau vinerea dezlegăm la pește și la vin și mâncăm de două ori în ziua aceea”. -Tipicul cel Mare p. 43.
„Cum că în Palestina în latura lerusalimului, n-am luat de la Sfinții Părinți a face Liturghia cea desăvârșită, în miercurea și vinerea săptămânii brânzei, nici cea mai înainte sfințită, că întru aceste zile cântăm „aliluia” cu metanii, seara și dimineața, precum mai sus s-a zis. Iar la Vecernie întru acelea două zile mâncăm brânză și ouă, odată în zi, răsturnând pravila tetraditenilor și a iacobitenilor”. -Tipicul M. p. 488 (479, 484).
„Întru Sfânta Patruzecime (Postul Mare), în ziua dintâi a săptămânii cei dintâi, adică luni, nicidecum nu se cade a mânca. Așijderea și marți. Iar miercuri după săvârșirea dumnezeieștii Liturghii celei mai înainte sfințite, se pune pe masă și mâncăm pâine caldă și mâncare caldă din semințe și se dă și apă caldă cu miez (zeamă de fructe). Iar cei bolnavi care nu pot să păzească cu post negru cele două zile dintâi și bătrânii mănâncă pâine și beau apă după Vecernie, marți”. - Tipicul Mare p. 42.
„Că n-am luat a face Liturghia cea mai înainte sfințită în săptămâna întâi din post până miercuri pentru că după predanie să postească toată frățimea iar cei ce pot, să petreacă postind până vineri. În Tipicul Sfântului Munte al Athosului, în ziua cea dintâi, adică nicicum nu poruncește a mânca. Iar marți, miercuri și joi cum că se cuvine a mânca câte o litră de pâine și apă, iar altceva nimic afară de sare dacă va trebui cuiva cu pâine”. Tipicul Mare p. 502.
„În sâmbăta Sfântului Teodor mâncăm bob fiert și măsline albe și negre și fiertură cu untdelemn și bem câte un pahar de vin pentru sfântul. Și aceasta am luat-o de la lavra Cuviosului Sava și a Cuviosului Eftimie. Că numai de două ori am lăsat a mânca pește în acest mare post: la Buna Vestire și la Duminica Floriilor”. - Tipicul Mare, p. 512.
„Iar în sâmbete și duminici dezlegăm numai la untdelemn și vin iar întru celelalte cinci zile ale săptămânii postim până seara și mâncăm mâncare uscată afară de sâmbăta și duminica. Iar pește întru Sfânta Patruzecime nicidecum să îndrăznim să mâncăm, afară de prăznuirea Bunei Vestiri și de Duminica Stâlpărilor (Floriilor)”. - Tipicul Mare p. 42.
„Și dacă vreun monah pe Sf. Patruzecime, pentru o lăcomie o strică și va mânca pește afară de praznicul Bunei Vestiri (și al Floriilor), unul ca acesta să nu se împărtășească cu Sfintele Taine la Paști, ci câtăva vreme să se pocăiască și metanii pe zi și pe noapte să facă câte trei sute”. - Tipicul Mare, p. 42.
„În joia canonului celui mare dezlegare la vin și untdelemn. În vinerea acatistului, la vin și la untdelemn. În sfânta și marea joi dezlegare la vin și untdelemn”. - Tipicul Mare, p. 727.
„În duminicile Sfintei Patruzecimi, afară de cea a Stâlpărilor, se săvârșește Liturghia Marelui Vasile. La masă mâncăm fiertură cu untdelemn, iar nu pește. Și de se va întâmpla bem cu măsură și vin pentru slava lui Dumnezeu, câte două pahare; așijderea și seara câte două pahare”. –Tipic p. 515.
„Întru această miercuri a înjumătățirii postului, la masă nu se cuvine a dezlega la untdelemn și vin că mai vârtos zi de plângere este iar nu de bucurie”. - Tipicul Mare, p. 523.
„Apoi intrăm la masă Joia mare după Liturghia Sfântului Vasile și mâncăm fiertură cu untdelemn și bem vin și altă mâncare uscată fiindcă s-a cântat aliluia. În tipicul studiților se poruncește a se mânca fiertură sau linte, ori bob fiert și bem vin. În tipicul Athosului se poruncește a mânca două fierturi cu untdelemn și bem câte două pahare. Și acestea toate să se facă cum va socoti cel mai mare după nevoile și voința frățească cea întru Hristos spre folosul cel de suflet mântuitor”. - Tipicul Mare, p. 556.
„De va cădea Buna Vestire în săptămâna Patimilor se dezleagă la pește afară de vineri și sâmbătă când se dezleagă numai la untdelemn și vin în cinstea praznicului”. - Îndreptarea Legii sau Pravila de la Târgoviște, 383. Această indicație se află în contradicție cu cea din Tipicul Mare pag. 43 unde se zice: „Buna Vestire a Maicii Domnului în oricare din zilele sfântului post până la duminica stâlpărilor de se va întâmpla, dezlegăm la pește și la vin și mâncăm odată în zi, iar sâmbăta și duminica de două ori. În săptămâna cea mare, de se va întâmpla până în joia mare dezlegăm la vin și la untdelemn. Iar în vinerea cea mare numai la vin”.
„De s-ar întâmpla Buna Vestire în Joia cea mare sau Vinerea cea mare, nu păcătuim dacă gustăm vin și pește”. - Canonul al 5-lea al Sfântului Nichifor Mărturisitorul.
„Nu se cuvine ca monahii în postul mare să facă agricultură și sub acest motiv să dezlege la vin și untdelemn fiindcă acestea sunt obiceiuri ale necumpătării”. – Canonul al 16-lea al Sfântului Nichifor Mărturisitorul.
„Se cuvine ca monahii să postească miercurea și vinerea din săptămâna brânzei și după apolisul (sfârșitul) Liturghiei cei mai înainte sfințite să mănânce brânză oriunde s-ar afla, spre surparea învățăturilor eretice a lui Iacob și a eresului tetradiților (monofiziți), armeni, copți”. - Canonul al 33-lea al Sfântului Nichifor Mărturisitorul.
„Călugării care muncesc în timpul postului mare se cuvine ca la ceasul al nouălea (ora 15) să mănânce puțină pâine iar seara să cineze”. Canonul al 48-lea al Sfântului Nichifor Mărturisitorul.
„Cine n-are ce mânca în postul mare, să mănânce carne și să aibă pocanie trei ani și metanii 150, iar de va gusta brânză sau ouă în acel post mare doi ani să aibă pocanie și metanii 66”. – Pravila de la Govora 138.
„Oricine se va spurca în lunea brânzei cu carne și în lunea dintâi (a postului) cu brânză, patru ani să se pocăiască și metanii 300. Oricine se va spurca din neștiință în postul cel mare, un an și metanii 36”. - Pravila de la Govora 138.
„Cel ce va mânca carne, ouă sau brânză în postul mare sau miercurile și vinerile de peste an, doi ani să nu se împărtășească”. - Molitfelnic.
„Cine va mânca brânză și carne în sfântul și marele post sau miercurea și vinerea, acela patru ani să nu se împărtășească și să ia și alt canon greu”. - Îndreptarea Legii sau Pravila de la Târgoviște, 382.
„Femeia care va naște în postul mare sau în săptămâna cea mare, aceea să nu țină poruncitul post de vin și untdelemn ci fără de păcat să mănânce și să bea. Pentru că postul s-a făcut pentru înfrânarea trupului, iar aflându-se bolnavă și slabă ea cere și primește hrană ca să ia putere și sănătate. Și tot cel ce va fi slab și bolnav nu se oprește în zilele care sunt poruncite a le posti, ci să mănânce untdelemn și vin iar carne să nu mănânce, măcar de s-ar afla și la moarte”. - Îndreptarea Legii sau Pravila de la Târgoviște, 382.
„Postiți în zilele săptămânii celei mari (a patimilor)... gustând numai pâine, sare, legume și apă; iar de vin și de carne să vă feriți cu totul. În vinerea și sâmbăta cea mare dacă sănătatea vă îngăduie să nu gustați nimic până la cântatul cocoșului din noapte... În ziua sâmbetei țineți postirea până la lumina zilei Învierii Domnului. Dar din seara sâmbetei și până la lumina zilei Învierii, stați în Biserică priveghind, citind legea, profeții și psalmii”. - Constituțiile Apostolice 5, 18-19.
„Am luat din Palestina că în această zi a vinerii celei mari, a nu face Liturghie mai înainte sfințită și nici Liturghia cea desăvârșită și nici masa nu punem, nici mâncăm întru această zi a răstignirii. Iar de va fi cineva foarte mult neputincios sau prea bătrân și nu poate să rămână postindu-se, să i se dea lui pâine și apă după apusul soarelui. Că așa am luat poruncă de la Sfinții Apostoli a nu mânca în sfânta și marea vineri.” Tipicul Mare p. 563.
„Dacă tu din cauza slăbiciunii trupești, nici o zi nu poți petrece fără hrană, nimeni, fiind om înțelept nu-ți va reproșa pentru aceasta, căci noi avem pe Dumnezeu bun și iubitor de oameni, Care nu cere de la noi nimic care întrece puterile noastre. El nu cere de la noi numai înfrânare de la mâncare și post, ci El vrea să renunțăm la ocupațiile lumești și să ne îndeletnicim cu cele duhovnicești... Dacă noi am mânca numai cât ne trebuie pentru întreținerea noastră și ne-am feri de cele rele, n-am mai avea nevoie de post... Cel ce mănâncă și nu poate posti, cu atât mai mult să facă milostenie, să se roage cu mai multă râvnă și să asculte învățătura Domnului de la care slăbiciunea trupească nu-l împiedică să se împace cu cei certați și să alunge din suflet duhul răzbunării”. - Sfântul Ioan Hrisostom
De menționat că numai o parte a celor aflați sub jurisdicția Patriarhiei Moscovei și a întregii Rusii, miercuri și joi în Săptămâna a 5-a din Postul Mare (miercurea Canonului cel Mare al Sfântului Andrei Criteanul), dezleagă la ulei. Temeiul acestei practici se află în Tipicul cel Mare al Sfântului Sava, unde scrie că joi în săptămâna a cincea a Sfântului Post miercuri seara „La masă mâncăm untdelemn și bem vin pentru osteneala Privegherii ce a fost. Iar unele Tipice dau dezlegare doar la vin iar la untdelemn nu dezleagă. Iar Tipicele Sfântului Munte al Athosului socotesc că în ziua Sfinților 40 de Mucenici, la Aflarea Cinstitului cap al Mergătorului Înainte și în Miercurea Închinării Cinstitei Cruci la Canonul cel Mare și în Vinerea Acatistului spun că trebuie să se mănânce două fierturi cu untdelemn și vin să se bea câte două pahare”. Observăm deci că aici se specifică și despre dezlegarea la ulei în vinerea Deniei Acatistului Bunei Vestiri, care însă nu apare cu dezlegare la ulei în calendarele rusești pe care le-am putut vizualiza.

De asemenea mai putem evidenția că în Patriarhia Moscovei și a întregii Rusii, în Postul Mare nu există zile în care se dezleagă la ulei și vin, desigur cu excepția zilelor de sâmbătă și duminică și a praznicului Bunei Vestiri. În Mitropolia Chișinăului însă, se dezleagă la ulei și vin doar în zilele de 24 februarie (Întâia și a doua Aflare a cinstitului cap al Sfântului Ioan Botezătorul) și 9 martie (Sfinții 40 de mucenici).  

Februarie are dezlegări în zilele de:
- 2 - Întâmpinarea Domnului - dacă este miercurea sau vinerea, dezlegare la pește, iar de va fi și Postul Mare, numai la vin și untdelemn (aceasta se poate întâmpla numai pe stilul vechi al calendarului);
- 7 - Sfântul Ierarh Partenie al Lampsacului - dezlegare la vin și untdelemn, dacă este miercurea sau vinerea sau dacă a început deja Postul Mare (aceasta se poate întâmpla numai pe stilul vechi al calendarului);
- 9 - Odovania praznicului Întâmpinării Domnului - dezlegare la vin și untdelemn, dacă este miercurea sau vinerea sau dacă a început deja Postul Mare (aceasta se poate întâmpla numai pe stilul vechi al calendarului);
- 17 - Sfântul Mare Mucenic Teodor Tiron - dezlegare la vin și untdelemn, dacă este miercurea sau vinerea și nu a început Postul Mare; dacă este într-o zi de luni până vineri în prima săptămână din Postul Mare, nu se dezleagă;
- 24 - Întâia și a doua Aflare a cinstitului cap al Sfântului Ioan Botezătorul - dezlegare la vin și untdelemn, dacă este miercurea sau vinerea și nu a început Postul Mare; dacă este într-o zi de luni până vineri în prima săptămână din Postul Mare, nu se dezleagă; dacă este în a doua săptămână din Postul Mare, se dezleagă la vin și untdelemn.

Martie are dezlegări în zilele de:
- 9 - Sfinții 40 de mucenici din Sevastia - dezlegare la vin și untdelemn, în orice zi ar cădea;
- 24 - în Ajunul Bunei Vestiri dezlegăm la vin și untdelemn, în orice zi ar cădea - Tipicul Mare p. 727.
- 25 - Buna Vestire - dezlegare la vin, untdelemn și pește, în orice zi ar cădea;
- 26 - Soborul Sfântului Arhanghel Gavriil - dezlegare la vin și untdelemn, în orice zi ar cădea.

Aprilie are dezlegări în zilele de:
- 11 - Sfântul Ierarh Calinic de la Cernica - dacă va cădea în Postul Mare se dezleagă la vin și untdelemn în orice zi ar cădea, însă dacă va cădea în Săptămâna Patimilor, nu este dezlegare. Dacă va cădea în Săptămâna Luminată se dezleagă la toate conform cu această săptămână, iar de va cădea într-una din miercurile și vinerile cuprinse în perioada dintre Duminica a doua după Paști (Duminica Sfântului Apostol Toma) și Pogorârea Sfântului Duh (Cincizecimea, Rusaliile), se dezleagă la pește, la vin și la untdelemn, conform cu dezlegările din miercurile și vinerile cuprinse în această perioadă;
- 12 - Sfântul Mare Mucenic Sava de la Buzău - dacă va cădea în Postul Mare se dezleagă la vin și untdelemn în orice zi ar cădea, însă dacă va cădea în Săptămâna Patimilor, nu este dezlegare. Dacă va cădea în Săptămâna Luminată se dezleagă la toate conform cu această săptămână, iar de va cădea într-una din miercurile și vinerile cuprinse în perioada dintre Duminica a doua după Paști (Duminica Sfântului Apostol Toma) și Pogorârea Sfântului Duh (Cincizecimea, Rusaliile), se dezleagă la pește, la vin și la untdelemn, conform cu dezlegările din miercurile și vinerile cuprinse în această perioadă;
- 23 - Sfântul Mare Mucenic Gheorghe - dacă va cădea în Postul Mare se dezleagă la vin și untdelemn în orice zi ar cădea, însă dacă va cădea în Săptămâna Patimilor, nu este dezlegare. Dacă va cădea în Săptămâna Luminată se dezleagă la toate conform cu această săptămână, iar de va cădea într-una din miercurile și vinerile cuprinse în perioada dintre Duminica a doua după Paști (Duminica Sfântului Apostol Toma) și Pogorârea Sfântului Duh (Cincizecimea, Rusaliile), se dezleagă la pește, la vin și la untdelemn, conform cu dezlegările din miercurile și vinerile cuprinse în această perioadă;
- 24 - Sfinții Mitropoliți ai Transilvaniei - dacă va cădea în Postul Mare se dezleagă la vin și untdelemn în orice zi ar cădea, însă dacă va cădea în Săptămâna Patimilor, nu este dezlegare. Dacă va cădea în Săptămâna Luminată se dezleagă la toate conform cu această săptămână, iar de va cădea într-una din miercurile și vinerile cuprinse în perioada dintre Duminica a doua după Paști (Duminica Sfântului Apostol Toma) și Pogorârea Sfântului Duh (Cincizecimea, Rusaliile), se dezleagă la pește, la vin și la untdelemn, conform cu dezlegările din miercurile și vinerile cuprinse în această perioadă;
- 25 - Sfântul Apostol și Evanghelist Marcu și Sfântul Cuvios Vasile de la Poiana Mărului - dacă va cădea în Postul Mare se dezleagă la vin și untdelemn în orice zi ar cădea, însă dacă va cădea în Săptămâna Patimilor, nu este dezlegare. Dacă va cădea în Săptămâna Luminată se dezleagă la toate conform cu această săptămână, iar de va cădea într-una din miercurile și vinerile cuprinse în perioada dintre Duminica a doua după Paști (Duminica Sfântului Apostol Toma) și Pogorârea Sfântului Duh (Cincizecimea, Rusaliile), se dezleagă la pește, la vin și la untdelemn, conform cu dezlegările din miercurile și vinerile cuprinse în această perioadă; 
- 30 - Sfântul Apostol Iacob, fratele Sfântului Ioan Evanghelistul - dacă va cădea în Postul Mare se dezleagă la vin și untdelemn în orice zi ar cădea, însă dacă va cădea în Săptămâna Patimilor, nu este dezlegare. Dacă va cădea în Săptămâna Luminată se dezleagă la toate conform cu această săptămână, iar de va cădea într-una din miercurile și vinerile cuprinse în perioada dintre Duminica a doua după Paști (Duminica Sfântului Apostol Toma) și Pogorârea Sfântului Duh (Cincizecimea, Rusaliile), se dezleagă la pește, la vin și la untdelemn, conform cu dezlegările din miercurile și vinerile cuprinse în această perioadă.

Mai are dezlegări în zilele de:
- 2 - Aducerea moaștelor Sfântului Atanasie cel Mare și Sfântul Ierarh Atanasie Patelarie - dacă va cădea în Săptămâna Patimilor, nu este dezlegare. Dacă va cădea în Săptămâna Luminată se dezleagă la toate conform cu această săptămână, iar de va cădea într-una din miercurile și vinerile cuprinse în perioada dintre Duminica a doua după Paști (Duminica Sfântului Apostol Toma) și Pogorârea Sfântului Duh (Cincizecimea, Rusaliile), se dezleagă la pește, la vin și la untdelemn, conform cu dezlegările din miercurile și vinerile cuprinse în această perioadă;
- 8 - Sfântul Apostol și Evanghelist Ioan - dacă va cădea în Săptămâna Luminată se dezleagă la toate conform cu această săptămână, iar de va cădea într-una din miercurile și vinerile cuprinse în perioada dintre Duminica a doua după Paști (Duminica Sfântului Apostol Toma) și Pogorârea Sfântului Duh (Cincizecimea, Rusaliile), se dezleagă la pește, la vin și la untdelemn, conform cu dezlegările din miercurile și vinerile cuprinse în această perioadă;
- 10 - Sfântul Apostol Simon Zilotul - dacă va cădea în Săptămâna Luminată se dezleagă la toate conform cu această săptămână, iar de va cădea într-una din miercurile și vinerile cuprinse în perioada dintre Duminica a doua după Paști (Duminica Sfântului Apostol Toma) și Pogorârea Sfântului Duh (Cincizecimea, Rusaliile), se dezleagă la pește, la vin și la untdelemn, conform cu dezlegările din miercurile și vinerile cuprinse în această perioadă;
- 12 - Sfântul Mucenic Ioan Valahul - dacă va cădea în Săptămâna Luminată se dezleagă la toate conform cu această săptămână, iar de va cădea într-una din miercurile și vinerile cuprinse în perioada dintre Duminica a doua după Paști (Duminica Sfântului Apostol Toma) și Pogorârea Sfântului Duh (Cincizecimea, Rusaliile), se dezleagă la pește, la vin și la untdelemn, conform cu dezlegările din miercurile și vinerile cuprinse în această perioadă;
- 15 - Sfântul Cuvios Pahomie cel Mare - de va cădea într-una din miercurile și vinerile cuprinse în perioada dintre Duminica a doua după Paști (Duminica Sfântului Apostol Toma) și Pogorârea Sfântului Duh (Cincizecimea, Rusaliile), se dezleagă la pește, la vin și la untdelemn, conform cu dezlegările din miercurile și vinerile cuprinse în această perioadă;
- 21 - Sfinții Împărați Constantin și mama sa Elena - de va cădea într-una din miercurile și vinerile cuprinse în perioada dintre Duminica a doua după Paști (Duminica Sfântului Apostol Toma) Sfântului Duh (Cincizecimea, Rusaliile), se dezleagă la pește, la vin și la untdelemn, conform cu dezlegările din miercurile și vinerile cuprinse în această perioadă;
- 24 - Sfântul Cuviosul Părintele nostru Simion cel din Muntele Minunat - de va cădea într-una din miercurile și vinerile cuprinse în perioada dintre Duminica a doua după Paști (Duminica Sfântului Apostol Toma) și Pogorârea Sfântului Duh (Cincizecimea, Rusaliile), se dezleagă la pește, la vin și la untdelemn, conform cu dezlegările din miercurile și vinerile cuprinse în această perioadă;
- 25 - A treia aflare a cinstitului cap al Sfântului Ioan Botezătorul - de va cădea într-una din miercurile și vinerile cuprinse în perioada dintre Duminica a doua după Paști (Duminica Sfântului Apostol Toma) și Pogorârea Sfântului Duh (Cincizecimea, Rusaliile), se dezleagă la pește, la vin și la untdelemn, conform cu dezlegările din miercurile și vinerile cuprinse în această perioadă.

„Iar în miercurile și în vinerile Cincizecimii (adică din perioada cuprinsă între Paști și Pogorârea Duhului Sfânt) dezlegă monahii la untdelemn și vin iar mirenii la pește, afară de miercurea înjumătățirii și de miercurea odovaniei Paștelui, căci în acele două zile dezlegăm și monahii la pește și la vin. Iar alții dezleagă și întru celelalte miercuri și vineri ale Cincizecimii”. - Tipicul Mare 43-44
„Iar în duminica Pogorârii Duhului Sfânt, se face plecarea genunchilor la Vecernie și în săptămâna aceasta este dezlegare (în toate zilele) a mânca pește, brânză, ouă și lapte, iar mirenii și la carne până la Duminica Tuturor Sfinților. (Tipicul Mare 43 și 626; 630).
„În postul Sfinților Apostoli și al Nașterii lui Hristos, marțea și joia pește nu mâncăm, ci numai untdelemn și vin. Iar luni, miercuri și vineri nici untdelemn, nici vin nu gustăm, ci ne postim până la al nouălea ceas și mâncăm întru acele zile mâncare uscată. Iar în sâmbete și duminici se mănâncă pește. Iar dacă s-ar întâmpla vreun sfânt luni, marți sau joi având slavoslovie, se mănâncă pește, iar miercuri și vineri dezlegăm numai la vin și untdelemn și mâncăm odată în zi. Iar dacă s-ar întâmpla miercuri sau vineri vreun sfânt având priveghere, dezlegăm la untdelemn și vin și la pește. Și dacă se va întâmpla pomenirea sfântului și a căruia este hramul bisericii miercuri sau vineri, asemenea facem”. - Tipicul Mare p. 44.
„Postul Apostolilor se face pentru cinstirea lor, căci de multe bunătăți ne-am învrednicit prin ei și s-au făcut pildă de postire, de înfrânare și ascultare pentru propovăduirea cuvântului Evangheliei și întemeierea Bisericii prin care ne sfințim viața”. – Sfântul Simeon al Tesalonicului IX, 54.
„În postul Sfinților Apostoli și cel al Sfântului Filip (Crăciunului) se cuvine călugărilor care stau în mănăstire (numai pentru slujbe) să mănânce odată în zi miercurea și vinerea către seară; iar cei ce lucrează să guste după ceasul al șaselea (ora 12) și seara să cineze”. - Sfântul Nichifor 20.

Iunie are dezlegări în zilele de:
- 2 - Sfântul Mare Mucenic Ioan cel Nou de la Suceava - de va cădea într-una din miercurile și vinerile cuprinse în perioada dintre Duminica a doua după Paști (Duminica Sfântului Apostol Toma) și Pogorârea Sfântului Duh (Cincizecimea, Rusaliile), se dezleagă la pește, la vin și la untdelemn, conform cu dezlegările din miercurile și vinerile cuprinse în această perioadă; de va cădea într-una din zilele de  luni, marți sau joi din Postul Sfinților Apostoli, se dezleagă la pește, la vin și la untdelemn, iar de va cădea într-una din miercurile și vinerile din Postul Sfinților Apostoli, se dezleagă doar la vin și la untdelemn;
- 4 - Sfinții Patru Mucenici de la Niculițel Zotic, Atal, Kamasie și Filip - de va cădea într-una din miercurile și vinerile cuprinse în perioada dintre Duminica a doua după Paști (Duminica Sfântului Apostol Toma) și Pogorârea Sfântului Duh (Cincizecimea, Rusaliile), se dezleagă la pește, la vin și la untdelemn, conform cu dezlegările din miercurile și vinerile cuprinse în această perioadă; de va cădea într-una din zilele de  luni, marți sau joi din Postul Sfinților Apostoli, se dezleagă la pește, la vin și la untdelemn, iar de va cădea într-una din miercurile și vinerile din Postul Sfinților Apostoli, se dezleagă doar la vin și la untdelemn;
- 8 - Aducerea moaștelor Sfântului Mare Mucenic Teodor Stratilat - de va cădea într-una din miercurile și vinerile cuprinse în perioada dintre Duminica a doua după Paști (Duminica Sfântului Apostol Toma) și Pogorârea Sfântului Duh (Cincizecimea, Rusaliile), se dezleagă la pește, la vin și la untdelemn, conform cu dezlegările din miercurile și vinerile cuprinse în această perioadă; de va cădea într-una din zilele de  luni, marți sau joi din Postul Sfinților Apostoli, se dezleagă la pește, la vin și la untdelemn, iar de va cădea într-una din miercurile și vinerile din Postul Sfinților Apostoli, se dezleagă doar la vin și la untdelemn;
- 11 - Sfinții Apostoli Vartolomeu și Varnava - de va cădea într-una din miercurile și vinerile cuprinse în perioada dintre Duminica a doua după Paști (Duminica Sfântului Apostol Toma) și Pogorârea Sfântului Duh (Cincizecimea, Rusaliile), se dezleagă la pește, la vin și la untdelemn, conform cu dezlegările din miercurile și vinerile cuprinse în această perioadă; de va cădea într-una din zilele de  luni, marți sau joi din Postul Sfinților Apostoli, se dezleagă la pește, la vin și la untdelemn, iar de va cădea într-una din miercurile și vinerile din Postul Sfinților Apostoli, se dezleagă doar la vin și la untdelemn;  
- 19 - Sfântul Apostol Iuda, fratele (ruda) Domnului - de va cădea într-una din miercurile și vinerile cuprinse în perioada dintre Duminica a doua după Paști (Duminica Sfântului Apostol Toma) și Pogorârea Sfântului Duh (Cincizecimea, Rusaliile), se dezleagă la pește, la vin și la untdelemn, conform cu dezlegările din miercurile și vinerile cuprinse în această perioadă; de va cădea într-una din zilele de  luni, marți sau joi din Postul Sfinților Apostoli, se dezleagă la pește, la vin și la untdelemn, iar de va cădea într-una din miercurile și vinerile din Postul Sfinților Apostoli, se dezleagă doar la vin și la untdelemn;
- 22 - Sfântul Ierarh Grigorie Dascălul, Mitropolitul Țării Românești - de va cădea într-una din miercurile și vinerile cuprinse în perioada dintre Duminica a doua după Paști (Duminica Sfântului Apostol Toma) și Pogorârea Sfântului Duh (Cincizecimea, Rusaliile), se dezleagă la pește, la vin și la untdelemn, conform cu dezlegările din miercurile și vinerile cuprinse în această perioadă; de va cădea într-una din zilele de  luni, marți sau joi din Postul Sfinților Apostoli, se dezleagă la pește, la vin și la untdelemn, iar de va cădea într-una din miercurile și vinerile din Postul Sfinților Apostoli, se dezleagă doar la vin și la untdelemn;
- 24 - Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul - dezlegare la vin, untdelemn și pește, în orice zi ar cădea;
- 29 - Sfinții Apostoli Petru și Pavel - dezlegare la vin, untdelemn și pește, în orice zi ar cădea;
- 30 - Soborul Sfinților Apostoli și Sfântul Ierarh Ghelasie de la Râmeț - dezlegare la vin, untdelemn și pește, dacă este miercurea sau vinerea. 

Iulie are dezlegări în zilele de:
- 1 - Sfinții Doctori fără de arginți Cosma și Damian și Sfântul Ierarh Leontie de la Rădăuți - dezlegare la vin și untdelemn, dacă este miercurea sau vinerea;
- 2 - Așezarea în raclă a cinstitului veștmânt al Prea Sfintei Născătoare de Dumnezeu în Vlaherne - dezlegare la vin și untdelemn, dacă este miercurea sau vinerea;
- 5 - Sfântul Cuvios Atanasie Athonitul - dezlegare la vin și untdelemn, dacă este miercurea sau vinerea;
- 8 - Sfinții Mucenici Epictet preotul și Astion monahul - dezlegare la vin și untdelemn, dacă este miercurea sau vinerea;
- 12 - Pomenirea Sfintei Icoane a Maicii Domnului Prodromița - dezlegare la vin și untdelemn, dacă este miercurea sau vinerea;
- 17 - Sfânta Muceniță Marina - dezlegare la vin și untdelemn, dacă este miercurea sau vinerea;
- 20 - Sfântul Prooroc Ilie - dezlegare la vin și untdelemn, dacă este miercurea sau vinerea;
- 22 - Sfânta Mironosiță și întocmai cu Apostolii Maria Magdalena - dezlegare la vin și untdelemn, dacă este miercurea sau vinerea;
- 25 - Adormirea Sfintei Ana, mama Prea Sfintei Născătoare de Dumnezeu - dezlegare la vin și untdelemn, dacă este miercurea sau vinerea;
- 27 - Sfântul Mare Mucenic Pantelimon - dezlegare la vin și untdelemn, dacă este miercurea sau vinerea.

 August are dezlegări în zilele de:
- 5 - Sfântul Cuvios Ioan iacob Hozevitul - dezlegare la vin și untdelemn, în orice zi ar cădea;
- 6 - Schimbarea la Față - dezlegare la vin, untdelemn și pește, în orice zi ar cădea;
- 7 - Sfânta Cuvioasă Teodora de la Sihla - dezlegare la vin și untdelemn, în orice zi ar cădea;
- 13 - Odovania praznicului Schimbării la față - dezlegare la vin și untdelemn, în orice zi ar cădea; 
- 15 - Adormirea Maicii Domnului dezlegare la toate, afară de miercuri și vineri când se dezleagă numai la pește;
- 16 - Sfinții Martiri Brâncoveni și Sfântul Cuvios Iosif de la Văratec - dezlegare la vin și untdelemn, dacă este miercurea sau vinerea;
- 23 - Odovania praznicului Adormirii Maicii Domnului - dezlegare la vin și untdelemn, dacă este miercurea sau vinerea;
- 29 - Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul - post în orice zi s-ar întâmpla, cu dezlegare numai la untdelemn și vin;
- 31 - Așezarea în raclă a cinstitului Brâu al Prea Sfintei Născătoare de Dumnezeu - dezlegare la vin și untdelemn, dacă este miercurea sau vinerea.

Postul Maicii Domnului n-a fost prevăzut de canoane până în secolele 10-11, ci a fost ținut numai de cine a voit. Abia în secolul al 13-lea, patriarhul Luca (1156-1169) l-a impus să fie respectat în perioada 1-14 august. Acest post a fost practicat cu severitate în cinstea Schimbării la Față și a Adormirii Maicii Domnului de către monahii aghioriți, fiindcă Maica Domnului este patronul Sfântului Munte și de la ei, s-a întins obiceiul de a se socoti mai aspru decât cel al Crăciunului și al Sfinților Apostoli.
„În postul Adormirii Prea Sfintei Stăpânei noastre Născătoare de Dumnezeu, în toate 14 zile, afară de Schimbarea la Față a lui Hristos, postim până la al nouălea ceas din zi, luni, miercuri și vineri, mâncând mâncare uscată și facem și plecare genunchilor până la împărtășirea cu Sfintele Taine. Iar marți și joi fiertură fără untdelemn. Iar sâmbătă și duminică facem fiertură cu untdelemn și bem vin. Iar pește nu mâncăm până la Adormirea Prea Sfintei Născătoare de Dumnezeu, fără numai la Schimbarea la față a lui Hristos mâncam pește de două ori pe zi”. Tipicul Mare, p. 44.
„Postul lui august este întru cinstea Maicii Domnului care știindu-și mai dinainte mutarea sa la ceruri, pururea postea și se ruga... înălțându-se către dragostea Fiului ei, la care și noi trebuie să răspundem prin post și rugăciune. Unii zic că acest post se ține întru cinstirea praznicului Schimbării la Față a Domnului și al Adormirii. unul fiind pricinuitor de lumină iar altul de mijlocire al Maicii Domnului pentru noi”. – Sfântul Simeon al Tesalonicului IX, 34.
De menționat este că în Patriarhia Moscovei și a întregii Rusii, în Postul Adormirii Maicii Domnului nu există zile în care se dezleagă la ulei și vin, desigur cu excepția praznicului Schimbării la Față și al zilelor de sâmbătă și duminică.

Septembrie are dezlegări în zilele de:
- 1 - Începutul Anului Nou Bisericesc, Sfântul Cuvios Dionisie Exiguul - dezlegare la vin și untdelemn, dacă este miercurea sau vinerea;
- 6 - Pomenirea minunii ce s-a făcut în Colose de Sfântul Arhanghel Mihail - dezlegare la vin și untdelemn, dacă este miercurea sau vinerea;
- 8 - Nașterea Maicii Domnului - dezlegare la vin și untdelemn, dacă este miercurea sau vinerea;
- 12 - Odovania praznicului Nașterii Maicii Domnului - dezlegare la vin și untdelemn, dacă este miercurea sau vinerea;
- 13 - Înainte-prăznuirea Înălțării Sfintei Cruci, Sfântul Cuvios Ioan de la Prislop - dezlegare la vin și untdelemn, dacă este miercurea sau vinerea;
- 14 - Înălțarea Sfintei Cruci: „La masă se face mângâierea fraților cu untdelemn și vin și alte mâncăruri de semințe. Iar de brânză și de ouă și de pește nicidecum nu îndrăznim a ne atinge”. Tipicul Mare p. 82;
- 15 - Sfântul Ierarh Iosif cel Nou de la Partoș - dezlegare la vin și untdelemn, dacă este miercurea sau vinerea;
- 21 - Odovania praznicului Înălțării Sfintei Cruci - dezlegare la vin și untdelemn, dacă este miercurea sau vinerea;
- 22 - Sfântul Sfințit Mucenic Teodosie de la Brazi - dezlegare la vin și untdelemn, dacă este miercurea sau vinerea;
- 23 - Zămislirea Sfântului Ioan Botezătorul - dezlegare la vin și untdelemn, dacă este miercurea sau vinerea;
- 26 - Sfântul Ioan Evanghelistul - dezlegare la vin și untdelemn, dacă este miercurea sau vinerea;
- 27 - Sfântul Ierarh Antim Ivireanul - dezlegare la vin și untdelemn, dacă este miercurea sau vinerea;
- 28 - Sfântul Cuvios Hariton Mărturisitorul - dezlegare la vin și untdelemn, dacă este miercurea sau vinerea.

Octombrie are dezlegări în zilele de:
- 1 - Acoperământul Maicii Domnului  - dezlegare la vin și untdelemn, dacă este miercurea sau vinerea;
- 6 - Sfântul Apostol Toma - dezlegare la vin și untdelemn, dacă este miercurea sau vinerea;
- 9 - Sfântul Apostol Iacob al lui Alfeu - dezlegare la vin și untdelemn, dacă este miercurea sau vinerea;
- 14 - Sfânta Cuvioasă Parascheva - dezlegare la vin și untdelemn, dacă este miercurea sau vinerea;
- 18 - Sfântul Apostol și Evanghelist Luca - dezlegare la vin și untdelemn, dacă este miercurea sau vinerea;
- 21 - Sfinții Mărturisitori din Ardeal - dezlegare la vin și untdelemn, dacă este miercurea sau vinerea;
- 23 - Sfântul Apostol și Mucenic Iacov, ruda Domnului - dezlegare la vin și untdelemn, dacă este miercurea sau vinerea;
- 26 - Sfântul Mare Mucenic Dimitrie - dezlegare la vin și untdelemn, dacă este miercurea sau vinerea;
- 27 - Sfântul Cuvios Dimitrie Basarabov - dezlegare la vin și untdelemn, dacă este miercurea sau vinerea.

Noiembrie are dezlegări în zilele de:
- 1 - Sfinții Doctori fără de arginți Cosma și Damian - dezlegare la vin și untdelemn, dacă este miercurea sau vinerea;
- 8 - Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil - dezlegare la vin și untdelemn, dacă este miercurea sau vinerea;
- 13 - Sfântul Ioan Gură de Aur - dezlegare la vin și untdelemn, dacă este miercurea sau vinerea;
- 14 - Sfântul Apostol Filip și Sfântul Grigorie Palama arhiepiscopul Tesalonicului - dezlegare la vin, untdelemn și pește, dacă este miercurea sau vinerea;
Pe data de 15 începe Postul Nașterii Domnului.
- 16 - Sfântul Apostol și Evanghelist Matei - dezlegare la vin și untdelemn, în orice zi ar cădea;
- 20 - Sfântul Cuvios Grigorie Decapolitul - dezlegare la vin, untdelemn și pește, în orice zi ar cădea;
- 21 - Intrarea în Biserică a Maicii Domnului - dezlegare la vin, untdelemn și pește, în orice zi ar cădea;
- 23 - Sfântul Cuvios Antonie de la Iezerul Vâlcii - dezlegare la vin și untdelemn de va cădea miercuri sau vineri, iar de va cădea luni, marți sau joi dezlegare și la pește;
- 25 - Sfânta Mare Muceniță Ecaterina și Sfântul Mare Mucenic Mercurie - dezlegare la vin și untdelemn de va cădea miercuri sau vineri, iar de va cădea luni, marți sau joi dezlegare și la pește;
- 30 - Sfântul Apostol Andrei - dezlegare la vin, untdelemn și pește, în orice zi ar cădea.

„Se cuvine să știm că în Postul Sfinților Apostoli și în cel al Nașterii Domnului Hristos, marți și joi nu mâncăm pește ci numai untdelemn și vin, iar luni, miercuri și vineri nu mâncăm nici untdelemn și nici vin, ci postim până la ceasul al nouălea și mâncăm în acele zile numai mâncare uscată. Sâmbetele și duminicile mâncăm pește, iar dacă se întâmplă să cadă un sfânt marți sau joi, se întâmplă să fie un sfânt care să aibă Doxologie mare, atunci mâncăm pește. Și dacă se va întâmpla luni, de asemeni mâncăm pește. Iar dacă se va întâmpla miercuri sau vineri, dezlegăm numai la untdelemn și la vin și mâncăm o singură dată în zi. Iar dacă s-ar întâmpla miercuri sau vineri să cadă un sfânt care are Priveghere, dezlegăm la untdelemn, la vin și la pește. Și dacă se va întâmpla pomenirea sfântului al căruia este hramul bisericii, miercuri sau vineri, de asemeni facem dezlegare la untdelemn, vin și pește”. - Tipicul cel Mare al Sfântului Sava, capitolul 35.
„În ziua a 15-a a lunii noiembrie se începe Postul Nașterii Domnului Hristos, deci Sfânta Patruzecime. Deci suntem datori în aceste 40 de zile să păzim în fiecare săptămână, trei zile postindu-le fără untdelemn și vin: luni, miercuri și vineri. Iar dacă se va întâmpla vreun sfânt mare în aceste zile întru pomenirea lui dezlegăm și facem praznic pentru dragostea sfântului. Adică în ziua a 16-a, a 23-a și a 30-a ale lunii noiembrie. Și în zilele 4, 5, 6, 9, 17 și 20 ale lunii decembrie. Dacă aceste zile se vor întâmpla marți sau joi atunci mâncăm pește iar dacă va fi luni, miercuri sau vineri dezlegăm numai la untdelemn și vin, iar pește nu mâncăm în afară de faptul dacă se va întâmpla să fie hramul bisericii. Deci dacă se va întâmpla hramul vreunui sfânt dintre aceștia în mănăstire atunci dezlegăm la pește și la vin în orice zi ar cădea. Iar la Sărbătoarea Intrării Născătoarei de Dumnezeu în Biserică, în orice zi se va întâmpla, chiar dacă va fi miercuri sau vineri dezlegăm și la pește. Iar unele Tipice de la ziua a 9-a a lunii Decembrie poruncesc să postim și la pește, să nu mai facem nici un fel de dezlegări, în afară de sâmbătă și duminică și de va fi hramul vreunui sfânt (când se dezleagă). Iar din ziua a 20-a până în ziua a 25-a lunii Decembrie chiar de va fi vreun sfânt, în ziua de sâmbătă și duminică nu mâncăm pește.” - Tipicul cel Mare al Sfântului Sava, ziua de 14 noiembrie.

De menționat că după canonizarea sfinților români care pe vremea Sfântului Sava nu erau trecuți în calendar, există și alte zile cu dezlegări, în afară de cele menționate exact de către Sfântul Sava. Pentru ei s-au alcătuit slujbe cu Doxologie mare, intrând astfel în rândul sfinților cu rânduială deosebită a slujbelor.
De asemenea este ușor de observat că între cele două menționări făcute de Sfântul Sava în privința dezlegării la pește dacă va cădea vreuna din datele de 23 și 25 noiembrie, respectiv 4, 5, 7, 12 și 13 decembrie în zi de luni, există contradicție. Nici faptul că dezlegarea la pește se face inclusiv sau exclusiv în data de 20 decembrie nu se înțelege cu exactitate.
Pentru a nu sta la îndoială dacă am făcut bine sau nu, putem evita să mâncăm pește în toate zilele de luni din Postul Nașterii Domnului, în afară de 21 noiembrie, 30 noiembrie și 6 decembrie.
Dacă pentru Postul Mare avem atât de multe canoane care ne precizează cu exactitate care este rânduiala acestui post, pentru Postul Nașterii Domnului și dezlegările acestui post doar Sfântul Sava cel Sfințit în Tipicul său face aceste precizări pe care le-am citat, canoanele lipsind cu desăvârșire. În scopul de a ocoli aceste încurcături și confuzii, până în anul 1989 s-a evitat scrierea în calendarul ortodox a tuturor dezlegărilor la pește din timpul Postului Crăciunului, fiind scrise doar dezlegările de la 21 noiembrie și 6 decembrie, iar în unele zone ale țării și dezlegările din sâmbetele și duminicile cuprinse în perioada 21 noiembrie - 20 decembrie.  
Ar mai fi de menționat că, diferit de Biserica Ortodoxă Română, în Patriarhia Moscovei și a întregii Rusii, în prima sâmbătă și duminică din Postul Crăciunului (adică sâmbăta și duminica din perioada 15 - 21 noiembrie), este dezlegare la pește.
„Postul Crăciunului și al Sfinților Apostoli se postește lunea, miercurea și vinerea fără pește, vin și ulei afară de cei bolnavi. Cei ce vor să placă mai mult lui Dumnezeu mănâncă pește numai sâmbăta și duminica”. - Îndreptarea Legii sau Pravila de la Târgoviște, 484.
„Postul Nașterii lui Hristos simbolizează postul lui Moise de patruzeci de zile când a primit cuvântul lui Dumnezeu scris pe piatră, iar noi postim patruzeci de zile ca să primim Cuvântul Cel întrupat din Fecioară, din Care ne împărtășim, nu numai cu auzul legii ca la Moise, ci cu însuși Trupul și Sângele vieții veșnice”. – Sfântul Simeon al Tesalonicului IX, 54.

Decembrie are dezlegări în zilele de:
- 3 - Sfântul Cuvios Gheorghe de la Cernica și Căldărușani - dezlegare la vin și untdelemn, în orice zi ar cădea;
- 4 - Sfânta Mare Muceniță Varvara - dezlegare la vin și untdelemn de va cădea miercuri sau vineri, iar de va cădea luni, marți sau joi dezlegare și la pește;
- 5 - Sfântul Cuvios Sava cel Sfințit - dezlegare la vin și untdelemn de va cădea miercuri sau vineri, iar de va cădea luni, marți sau joi dezlegare și la pește;
- 6 - Sfântul Ierarh Nicolae - dezlegare la vin, untdelemn și pește, în orice zi ar cădea;
- 7 - Sfânta Muceniță Filofteia de la Curtea de Argeș - dezlegare la vin și untdelemn de va cădea miercuri sau vineri, iar de va cădea luni, marți sau joi dezlegare și la pește;
- 9 - Zămislirea Sfintei Ana - dezlegare la vin și untdelemn de va cădea miercuri sau vineri, iar de va cădea luni, marți sau joi dezlegare și la pește;
- 12 - Sfântul Ierarh Spiridon - dezlegare la vin și untdelemn de va cădea miercuri sau vineri, iar de va cădea luni, marți sau joi dezlegare și la pește;
- 13 - Sfântul Ierarh Dosoftei, Mitropolitul Moldovei și Sfinții Mucenici Eustratie, Auxentie, Evghenie, Mardarie și Orest - dezlegare la vin și untdelemn de va cădea miercuri sau vineri, iar de va cădea luni, marți sau joi dezlegare și la pește;
- 17 - Sfântul Prooroc Daniel - dezlegare la vin și untdelemn, în orice zi ar cădea;
- 18 - Sfântul Cuvios Daniil Sihastrul - dezlegare la vin și untdelemn, în orice zi ar cădea;
- 20 – Înainte-prăznuirea Nașterii Domnului - dezlegare la vin și untdelemn, în orice zi ar cădea;
- 24 - Ajunul Nașterii Domnului post riguros; dezlegare numai la vin și la untdelemn doar pentru cei bolnavi în întreaga zi. De va cădea Ajunul sâmbăta sau duminica, conform specificațiilor din Mineiul lunii decembrie, la ora aproximativă când se termină Sfânta Liturghie mâncăm o felie de pâine, iar la ora aproximativă când se termină Vecernia Nașterii Domnului (adică în seara de Ajun) putem mânca mâncare fiartă cu ulei (Mineiul lunii decembrie, Editura I.B.M.B.O.R., București, 2005, pagina 433).
- 25 - Nașterea Domnului, dezlegare la toate.
„Se cuvine a ști ca dacă s-ar întâmpla praznicul Nașterii Domnului Hristos și al Botezului Domnului miercuri sau vineri dezlegăm la brânză și la ouă, iar mirenii la carne. Iar cele 12 zile după Nașterea lui Hristos și în săptămâna a doua dinaintea lăsatului sec de carne pentru Postul Mare și în săptămâna cea luminată și săptămâna Penticostarului (adică săptămâna care urmează după Rusalii, vinerea și miercurea) dezleagă monahii la brânză și la ouă, iar mirenii la carne. Iar în săptămâna brânzei dezleagă și monahii și mirenii numai la brânză și ouă, cu deosebire că miercurea și vinerea dezlegăm numai o dată în zi întru al nouălea ceas. – Tipicul Mare al Sfântul Sava p. 43-44.

Share:

Postări recente

Statistici